Contents

1.      Capacitatea succesorala. 2

2.      Din cine este formata clasa a III de mostenitori si care sunt caracteristicile acesteia. 3

3.      La ce se refera dreptul special al sotului supravietuitor asupra bunurilor mobile?. 3

4.      Legatul bunului altuia. 4

5.      In ce conditii acceptarea succesiunii poate fi facuta de creditorii succesibilului?. 4

1.      Vocatia succesorala. 5

2.      Din cine este formata cls a II de mostenitori si care sunt caracteristicile acesteia?. 5

3.      Cum se pot cumula cele 2 calitati de mostenitor legal si testamentar?. 5

4.      Legatul cu titlu particular. 6

5.      Care este termenul de optiune succesorala?. 7

1.      Enumerati si definiti conditiile pentru a putea mosteni 8

4. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. 9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.    Capacitatea succesorala

Cnf art 654 C civ orice persoana care exista in momentul deschiderii mostenirii are capacitate succesorala, adica poate sa mosteneasca sau sa culeaga o succesiune.

Capacitatea succesorala este aptitudinea unei personae de a fi subiect de drepturi si obligatii pe care le implica calitatea de mostenitor.

Capacitatea succesorala nu trebuie confundata cu capacitatea de folosinta sau de exercitiu.

Dovada existenţei în momentul deschiderii moştenirii trebuie să o facă moştenitorul sau urmaşul său care pretinde un drept asupra moştenirii în cauză.

În cazul moştenirii prin reprezentare, specifică numai moştenirii legale, moştenitorul cu vocaţie succesorală legală (reprezentant), pretinde drepturile succesorale ale ascendentului său (reprezentat) decedat la data deschiderii moştenirii, urcând în locul, gradul şi drepturile acestuia. 

Persoanele care au capacitate succesorala sunt:

-      Persoanele fizice în viaţă la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorală fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine social. Dovada se face cu actele de stare civilă.

-      Persoanele dispărute au capacitate succesorală, cel dispărut este considerat în viaţă în lipsa unei hotărâri definitive declarative de moarte. Totuşi, capacitatea succesorală a dispărutului este provizorie. Aceasta se definitivează prin reapariţia sa, prin constatarea fizică a morţii sau prin declararea decesului său într-o hotărâre judecătorească definitivă, stabilindu-se ca dată a morţii o dată ulterioară deschiderii succesiunii.

-      Copilul nenascut are capacitatea să moştenească încă de la concepţie, dacă a fost născut viu. Cel care pretinde moştenirea în numele copilului trebuie să dovedească data concepţiei copilului, situarea acestei date înainte de momentul deschiderii succesiunii şi că el s-a născut viu, cu orice mijloc legal de probă. Perioada concepţiei ca fiind cuprinsă între a 300-a şi a 180-a zi înainte de naşterea copilului. 

-      Persoanele juridice au capacitatea de a dobândi dacă sunt în fiinţă la data deschiderii succesiunii, având capacitate succesorală de la data înregistrării (dacă sunt supuse înregistrării), iar celelalte persoane juridice de la data actului de dispoziţie care le înfiinţează sau de la data recunoaşterii ori a autorizării înfiinţării lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege. Caracteristic persoanei juridice este şi faptul că poate dobândi moştenirea exclusiv printr-un legat cuprins în testament (întotdeauna moştenire testamentară).

 

Persoanele fara capacitate succesorala:

-      Persoanele fizice predecedate şi persoanele juridice care au încetat să mai aibă fiinţă nu vor putea moşteni deoarece numai cele care există la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorală.

-      Comorientii

-      Pers fizice decedate in acelasi timp – codecedatii

 

2.    Din cine este formata clasa a III de mostenitori si care sunt caracteristicile acesteia

Clasa a IIIa de mostenitori sau ascedentii ordinari cuprind ascendentii mai indepartati in grad decat parintii defunctului: bunicii si strabunicii. Nu are relevanta daca sunt rude din casatorie sau din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. Daca de cuius a fost adoptat cu efecte restranse ascendentii ordinari pot fi doar rudele sale de sange.

Ascendentii ordinari sunt chemati evident la mostenire numai in ipoteza in care nu exista mostenitori din clasele de mostenitori superioare.

In cadrul acestei clase functioneaza principiul proximitatii gradului de rudenie, astfel ca bunicii vor inlatura de la mostenire pe strabunici. Cei in grad egal de rudenie vor mosteni in parti egale.

Daca in concurs cu ascendentii ordinari vine si sotul supravietuitor mai intai se va stabili cota ce se cuvine acestuia restul urmand a se imparti in lumina celor precizate mai sus intre ascendentii ordinari.

Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare, nu sunt mostenitori rezervatari si nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.

Fiind insa rude in linie directa ascendenta cu de cuius sunt mostenitori sezinari.

3.    La ce se refera dreptul special al sotului supravietuitor asupra bunurilor mobile?

Drepturile sotului suprevietuitor sunt:

-      dreptul la mostenire in concurs cu oricare dintre cele 4 clase de mostenitori legali sau singur, in lipsa acestor rude

-      dreptul la succesiune asupra mobilelor si obiectelor care apartin gospodariei casnice dar si asupra darurilor de nunta

-      dreptul temporar de abitatie asupra casei de locuit

Legea acorda sotului suprav pe langa partea succesorala care I se cuvine, doar in concurs cu celelalte clase de mostenitori II, III sau IV, un drept special privind mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, ca si darurile de nunta, Motivul este ca el sa se poate bucura in continuare de bunurile pe care le-a foslosit impreuna cu sotul decedat sis a-si pastreze pe cat posibil conditii asemanatoare de viata.

Daca sotul decedat a donat bunurile mobile sau le-a lasat prin testament unui legatar, aceste liberalitati vor fi valabile, iar sotul supravietuitor nu mai poate avea nici o pretentie asupra lor.

Legiuitorul a avut in vedere constituirea unui drept special de mostenire pentru sotul supravietuitor, nu totalitatea bunurilor gospodariei casnice ci numai partea sotului decedat din bunurile commune cat si bunurile proprii ale defunctului din aceasta categorie.

Sotul supravietuitor va fi lipsit de aceste bunuri si respectiv de acest drept special la mostenire numai daca a dispus prin liberalitati toata partea lui din aceste bunuri.

Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor la bunurile mobile nu se pierde daca sotul suprav a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri casnice.

In cazul casatoriei putative din cause de bigamie, dreptul special al sotului suprav urmeza sa se faca in functie de afectatiunea lor concreta folosintei commune in cadrul gospodariei casnice.

4.    Legatul bunului altuia

Legatul bunului altuia este Acela prin care testatorul face un legat avand ca obiect bunul altei personae. Aceasta persoana poate fi un tert atat fara relatie de rudenie cu testatorul, dar chiar un mostenitor legal sau legatar universal sau cu titlu universal.

Pentru ca legatul sa fie considerat unul al altuia trebuie intrunite cumulative urm conditii:

-      Testatorul sa nu aiba, la data deschiderii succesiunii, nici un drept actual sau viitor asupra bunului care formeaza obiectul legatului

-      Obiectul legatului sa fie un bun individual determinat

Legatul care are ca obiect bunuri determinate numai prin gen este intotdeauna valabil, chiar si atunci cand in  patrimoniul succesoral nu se gasesc bunuri asemanatoare.

In situatia in care testatorul a lasat bunul prin testament crezand ca ii apartine, respectivul legat este absolut nul. Prezumtia este ca daca ar fi cunoscut ca bunul nu ii apartine nu ar fi intentia de a face liberalitatea.

Daca testatorul a dispus de bunul altei personae, stiind ca acesta din urma este proprietarul de drept legatul este valabil. Persoana insarcinata sa execute acel legat este obligata fie sa procure bunul de la proprietarul sau sis a-l predea legatarului, fie sa plateasca acestuia din urma valoarea bunului la momentul ddeschiderii succesiunii.

5.    In ce conditii acceptarea succesiunii poate fi facuta de creditorii succesibilului?

Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea pe cale oblica in limita indestularii creantei lor. Posibilitatea de a face o acceptare a mostenirii la care are vocative succesibilul este recunoscuta numai creditorilor sai personali nu si creditorilor mostenirii care pot urmatti toate bunurile succesorale, fiin preferayi celor dintai, atat inainte cat si dupa facerea partajului.

Creditorii personali ai succesibilului pot sa exercite dreptul de optiune succesorala in numele acestuia, dar sucesibilul va fi considerat mostenitor numai in masura indestularii creantei lor.

Exista posibilitatea ca creditorii unui succesibil sa-si exercite acest drept pe cale notariala in masura in care intre ei si succesibil nu ar exista un conflict, asta ar insemna ca se prezinta impreuna la notar explicandu-I acestuia ca din diverse motive succesibilul nu doreste sa accepte mostenirea.

 

 

 

 

 

1.    Vocatia succesorala

Vocatia succesorala este chemarea la mostenire, in temeiul legii, a tuturor rudelor defunctului si impreuna cu acestea a sotului supravietuitor. Legea a limita vocatia succesorala legala la gradul Iv de rudenie inclusiv. In linie dreapta ascendenta sau descendenta nu exista limitari.

Vocatia succesorala legala este una dintre conditii dreptului de mostenire legala. Ea poate fi definita ca fiind indrituirea unei personae de a veni, in temeiul legii, la mostenirea pe care o persoana decedata a lasat-o in urma sa. Vocatia succesorala legala poate fi generala sau concreta.

Vocatia generala sau potentiala nu le garanteaza rudelor pana la gradul IV care sunt chemate la mostenire alaturi de sotul supravietuitor ca vor culege mostenirea lasata de defunct sau macar o parte din aceasta. Vocatia lor concreta de a culege efectiv mostenirea in cauza este determinate prin devolutiunea succesorala legala.

2.    Din cine este formata cls a II de mostenitori si care sunt caracteristicile acesteia?

Clasa a iia de mostenitori legali cuprinde rudele privilegiate ale defunctului parintii firesti sau prin infiere ai acestuia numiti ascendenti privilegiati, fratii defunctului si descendetii acestora colaterali privilegiati

Ascendentii privilegiati sunt:

-      Mostenitori rezervatari

-      Mostenitori sezinari

-      Pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare succesorala

Colateralii privilegiati

-      Pot veni la succesiune fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala

-      Nu sunt mostenitori rezervatari sau sezinari

3.    Cum se pot cumula cele 2 calitati de mostenitor legal si testamentar?

Mostenirea legala poate co0exista cu cea testamentara, regula consacrata de legiutitor prin dispozitiile art 955 alin 2 C Civ. Astfel cele doua feluri de mostenire nu se exclude reciproc.

Art 1102 c civ o pers poate cumula calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentary, avand astfel vocative multipla la mostenire, cu conditia ca legatul facut prin testament sa nu acopere masa succesorala in totalitate.

O persoana poate opta diferit cu privire la mostenire, in sensul ca pate respinge mostenirea legala sis a o accepte pe cea testamentara, si invers.

Exista o singura exceptie: mostenirea mostenirea testamentara poate inlatura mostenirea legala atunci cand:

-      Testatorul a instituit unul sau mai multi legatari universali care impreuna au vocatie la intreaga mostenire

-      Nu exista mostenitori rezervatari

Ca regula generala, o persoana poate culege o parte din mostenirea legala si o parte din cea testamentara, deci sa cumuleze cele 2 calitati.

4.    Legatul cu titlu particular

Legat cu titlu particular (sau legat singular), este acela prin care testatorul conferă unei persoane vocaţia succesorală asupra unuia sau mai multor bunuri succesorale, determinate, privite ca bunuri izolate (ut singuli)

Orice bun cert, individual determinat si aflat in circuitul civil poate constitui obiectul unui legat cu titlu particular. De asemenea, bunurile determinate generic dar care sunt precis determinate cantitativ pot face obiectul unui astfel de legat.

Bunurile incorporale pot constitui si ele obiectul unui legat cu titlu particular. Spre exemplu, daca testatorul lasa infavoarea legatarului o creanta pe care o avea contra unui tert.

Legatul cu titlu particular, spre deosebire de cel universal sau cu titlu universal, confera un drept asupra unor bunuri singulare si nu asupra unei universalitati sau unei fractiuni din universalitate (patrimoniu).

Exemple de legate cu titlu particular:

Legatul cu titlu particular conferă legatarului fie un drept real (atunci când obiectul lui îl constituie un bun individual determinat) fie doar un drept de creanţă. El nu comportă un activ şi un pasiv. Asadar, spre deosebire de legatarul universal sau cu titlu universal, legatarul cu titlu particular nu raspunde de pasivul succesiunii.

Legatul uzufructului, prin care testatorul poate transmite, dupa decesul sau, nuda proprietate unei persoane si dreptul de uzufruct asupra unui bun sau patrimoniu, alteia. Pentru amanunte, cititi articolul despre legatul uzufructului.

Legatul lucrului sau bunului altuia este acela prin care testatorul face un legat avand ca obiect bunul altei persoane. Cititi detalii despre ce se intampla in aceasta situatie aici: legatul lucrului/bunului altuia.

Legatul bunului indiviz este acel legat cu titlu particular care are ca obiect un bun individual determinat care, la data deschiderii succesiunii, se află în stare de indiviziune. În cazul în care testatorul a lăsat legatarului o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra bunului determinat, legatul este valabil, legatarul substituindu-se testatorului cu privire la partea sa din drept. De altfel, defunctul, conidivizar, este in drept sa isi transmita cota sa din bun prin acte juridice pentru cauza de moarte.

 

5.    Care este termenul de optiune succesorala?

Termenul de opţiune succesorală începe să curgă de la data decesului. Acesta se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, curgând de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii; de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată; de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii; de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii (art. 1103 Cod civil.

Prorogarea termenului - în cazul în care a cerut întocmirea inventarului anterior exercitării dreptului de opţiune succesorală, termenul nu se va putea împlini mai devreme de două luni de la data când i se comunică procesul verbal de inventariere.

Reducerea termenului - pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoana interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa de judecată, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1103 Cod civil.  Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.    Enumerati si definiti conditiile pentru a putea mosteni

Art 957-966 CPC conditiile trebuie intrunite cumulative pentru a putea mosteni:

-      Sa aiba capacitatea de a mosteni – persoana sa existe la momentul deschiderii mostenirii. Vor fi considerati ca exista si au capacitate de a mosteni:

Ř  pf nascuta la momentul deschiderii mostenirii si care nu decedase anterior datei deschiderii mostenirii, altfel spus persoana aflata in viata la momentul deschiderii mostenirii. Dovada existentei persoanei se face cu acte de stare civila si cu actele de identitate aferente.

Ř  Copilul conceput cu conditia ca el sa se nasca viu. Timpul legal al conceptiunii este considerat din ziua 300 si a 180 dinaintea nasterii copilului

Ř  Pf disparuta daca nu a aparut intre timp vreo hotarare judecatoreasca declarative de moarte ramasa definitiva

Ř  Persoana juridica daca a fost legal infiintata

Sa aiba vocatie la mostenire - Vocatia succesorala este chemarea la mostenire, in temeiul legii, a tuturor rudelor defunctului si impreuna cu acestea a sotului supravietuitor. Legea a limitat vocatia succesorala legala la gradul Iv de rudenie inclusiv. In linie dreapta ascendenta sau descendenta nu exista limitary.

Vocatia succesorala legala este una dintre conditii dreptului de mostenire legala. Ea poate fi definita ca fiind indrituirea unei personae de a veni, in temeiul legii, la mostenirea pe care o persoana decedata a lasat-o in urma sa. Vocatia succesorala legala poate fi generala sau concreta.

Vocatia generala sau potentiala nu le garanteaza nu le garanteaza rudelor pana la gradul IV care sunt chemate la mostenire alaturi de sotul supravietuitor ca vor culege mostenirea lasata de defunct sau macar o parte din aceasta. Vocatia lor concreta de a culege efectiv mostenirea in cauza este determinate prin devolutiunea succesorala legala.

-      Sa nu fie nedemna de a mosteni - Nedemnitatea consta in decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul de a culege o succesiune determinata inclusiv la rezerva la care ar fi avut dreptul din aceasta mostenire deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia.
Potrivit art. 655 NCC, nedemnitatea succesorala intervine in 2 cazuri: cand un succesibil este condamnat penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel ce lasa mostenirea si cand un succesibil este condamnat pentru savarsirea , inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenirea faptuitorului. Ca efect al constatarii nedemnitatii, nedemnul va fi inlaturat de drept de la mostenirea ab intestat fiind considerat strain de mostenire, partea sa profitand celorlalti comostenitori sau legatari universali sau cu titlu universal.
Nedemnitatea, fiind o pedeapsa civila, produce efecte specifice in raport cu nedemnul si in raport cu descendentii nedemnului. Efectul principal al nedemnitatii este decaderea nedemnului din dreptul de a-l mosteni pe defunct, cu alte cuvinte inlaturarea completa de la mostenirea acestuia, el neputand culege nici rezerva succesorala, la care ar fi indreptatit in calitate de mostenitor rezervatar.
Conform dispoziilor art. 961 alin. (1) NCC, efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea, dar in alin. (2) se mentioneaza ca „efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita dupa condamnare, gratiere sau prin prescriptia executarii pedepsei penale”

4. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor

soţul supravieţuitor are în momentul deschiderii moştenirii, în afară de celelalte drepturi succesorale, si un drept de abitaţie asupra casei de locuit, in principal dacă aceasta face parte din masa succesorala şi el nu are o altă locuinţă proprie.

Acest drept de abitatie al soţului supravieţuitor operează indiferent de moştenitorii cu care vine în concurs la moştenire.

Soţul supravieţuitor beneficiaza de dreptul de abitaţie dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor se caracterizează prin: