Contents
2. Din
cine este formata clasa a III de mostenitori si care sunt caracteristicile
acesteia
3. La ce se refera dreptul special al
sotului supravietuitor asupra bunurilor mobile?
5. In ce conditii acceptarea
succesiunii poate fi facuta de creditorii succesibilului?
2. Din cine este formata cls a II de
mostenitori si care sunt caracteristicile acesteia?
3. Cum se pot cumula cele 2 calitati
de mostenitor legal si testamentar?
4. Legatul cu titlu particular
5. Care este termenul de optiune succesorala?
1. Enumerati si definiti conditiile pentru a putea mosteni
4. dreptul de abitatie al
sotului supravietuitor
Cnf art 654 C
civ orice persoana care exista in momentul deschiderii mostenirii are
capacitate succesorala, adica poate sa mosteneasca sau sa culeaga o succesiune.
Capacitatea
succesorala este aptitudinea unei personae de a fi subiect de drepturi si
obligatii pe care le implica calitatea de mostenitor.
Capacitatea
succesorala nu trebuie confundata cu capacitatea de folosinta sau de exercitiu.
Dovada existenţei în momentul deschiderii
moştenirii trebuie să o facă moştenitorul sau urmaşul
său care pretinde un drept asupra moştenirii în cauză.
În cazul moştenirii prin
reprezentare,
specifică numai moştenirii legale, moştenitorul cu vocaţie
succesorală legală (reprezentant), pretinde drepturile succesorale
ale ascendentului său (reprezentat) decedat la data deschiderii
moştenirii, urcând în locul, gradul şi drepturile acestuia.
Persoanele care au capacitate succesorala sunt:
-
Persoanele fizice în viaţă la
data deschiderii succesiunii au capacitate succesorală fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine social.
Dovada se face cu actele de stare civilă.
-
Persoanele dispărute au capacitate
succesorală, cel dispărut este considerat în viaţă în lipsa
unei hotărâri definitive declarative de moarte. Totuşi, capacitatea
succesorală a dispărutului este provizorie. Aceasta se
definitivează prin reapariţia sa, prin constatarea fizică a
morţii sau prin declararea decesului său într-o hotărâre
judecătorească definitivă, stabilindu-se ca dată a
morţii o dată ulterioară deschiderii succesiunii.
-
Copilul
nenascut are capacitatea să moştenească încă de
la concepţie, dacă a fost născut viu. Cel care pretinde
moştenirea în numele copilului trebuie să dovedească data
concepţiei copilului, situarea acestei date înainte de momentul
deschiderii succesiunii şi că el s-a născut viu, cu orice mijloc
legal de probă. Perioada concepţiei ca fiind cuprinsă între a
300-a şi a 180-a zi înainte de naşterea copilului.
-
Persoanele juridice au capacitatea de a dobândi dacă sunt
în fiinţă la data deschiderii succesiunii, având capacitate
succesorală de la data înregistrării (dacă sunt supuse
înregistrării), iar celelalte persoane juridice de la data actului de
dispoziţie care le înfiinţează sau de la data recunoaşterii
ori a autorizării înfiinţării lor sau de la data îndeplinirii
oricărei alte cerinţe prevăzute de lege. Caracteristic persoanei
juridice este şi faptul că poate dobândi moştenirea exclusiv
printr-un legat cuprins în testament (întotdeauna moştenire testamentară).
Persoanele fara
capacitate succesorala:
-
Persoanele fizice predecedate şi
persoanele juridice care au încetat să mai aibă
fiinţă nu vor putea moşteni deoarece numai cele care
există la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorală.
-
Comorientii
-
Pers fizice decedate in acelasi timp –
codecedatii
Clasa a
IIIa de mostenitori sau ascedentii ordinari cuprind ascendentii mai indepartati
in grad decat parintii defunctului: bunicii si strabunicii. Nu are relevanta
daca sunt rude din casatorie sau din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte
depline. Daca de cuius a fost adoptat cu efecte restranse ascendentii ordinari
pot fi doar rudele sale de sange.
Ascendentii
ordinari sunt chemati evident la mostenire numai in ipoteza in care nu exista
mostenitori din clasele de mostenitori superioare.
In
cadrul acestei clase functioneaza principiul proximitatii gradului de rudenie,
astfel ca bunicii vor inlatura de la mostenire pe strabunici. Cei in grad
egal de rudenie vor mosteni in parti egale.
Daca
in concurs cu ascendentii ordinari vine si sotul supravietuitor mai intai
se va stabili cota ce se cuvine acestuia restul urmand a se imparti
in lumina celor precizate mai sus intre ascendentii ordinari.
Ascendentii
ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare,
nu sunt mostenitori rezervatari si nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.
Fiind
insa rude in linie directa ascendenta cu de cuius sunt
mostenitori sezinari.
Drepturile
sotului suprevietuitor sunt:
-
dreptul
la mostenire in concurs cu oricare dintre cele 4 clase de mostenitori legali
sau singur, in lipsa acestor rude
-
dreptul
la succesiune asupra mobilelor si obiectelor care apartin gospodariei casnice
dar si asupra darurilor de nunta
-
dreptul
temporar de abitatie asupra casei de locuit
Legea
acorda sotului suprav pe langa partea succesorala care I se cuvine, doar in
concurs cu celelalte clase de mostenitori II, III sau IV, un drept special
privind mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, ca si darurile de
nunta, Motivul este ca el sa se poate bucura in continuare de bunurile pe care
le-a foslosit impreuna cu sotul decedat sis a-si pastreze pe cat posibil
conditii asemanatoare de viata.
Daca
sotul decedat a donat bunurile mobile sau le-a lasat prin testament unui
legatar, aceste liberalitati vor fi valabile, iar sotul supravietuitor nu mai
poate avea nici o pretentie asupra lor.
Legiuitorul
a avut in vedere constituirea unui drept special de mostenire pentru sotul
supravietuitor, nu totalitatea bunurilor gospodariei casnice ci numai partea
sotului decedat din bunurile commune cat si bunurile proprii ale defunctului
din aceasta categorie.
Sotul
supravietuitor va fi lipsit de aceste bunuri si respectiv de acest drept
special la mostenire numai daca a dispus prin liberalitati toata partea lui din
aceste bunuri.
Dreptul
special de mostenire al sotului supravietuitor la bunurile mobile nu se pierde
daca sotul suprav a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri casnice.
In
cazul casatoriei putative din cause de bigamie, dreptul special al sotului
suprav urmeza sa se faca in functie de afectatiunea lor concreta folosintei
commune in cadrul gospodariei casnice.
Legatul bunului
altuia este Acela prin care testatorul face un legat avand ca obiect bunul
altei personae. Aceasta persoana poate fi un tert atat fara relatie de rudenie
cu testatorul, dar chiar un mostenitor legal sau legatar universal sau cu titlu
universal.
Pentru ca
legatul sa fie considerat unul al altuia trebuie intrunite cumulative urm
conditii:
-
Testatorul
sa nu aiba, la data deschiderii succesiunii, nici un drept actual sau viitor
asupra bunului care formeaza obiectul legatului
-
Obiectul
legatului sa fie un bun individual determinat
Legatul care
are ca obiect bunuri determinate numai prin gen este intotdeauna valabil, chiar
si atunci cand in
patrimoniul succesoral nu se gasesc bunuri asemanatoare.
In situatia in
care testatorul a lasat bunul prin testament crezand ca ii apartine,
respectivul legat este absolut nul. Prezumtia este ca daca ar fi cunoscut ca
bunul nu ii apartine nu ar fi intentia de a face liberalitatea.
Daca testatorul
a dispus de bunul altei personae, stiind ca acesta din urma este proprietarul
de drept legatul este valabil. Persoana insarcinata sa execute acel legat este
obligata fie sa procure bunul de la proprietarul sau sis a-l predea
legatarului, fie sa plateasca acestuia din urma valoarea bunului la momentul
ddeschiderii succesiunii.
Creditorii
succesibilului pot accepta mostenirea pe cale oblica in limita indestularii
creantei lor. Posibilitatea de a face o acceptare a mostenirii la care are vocative succesibilul este recunoscuta numai
creditorilor sai personali nu si creditorilor mostenirii care pot urmatti toate
bunurile succesorale, fiin preferayi celor dintai, atat inainte cat si dupa
facerea partajului.
Creditorii
personali ai succesibilului pot sa exercite dreptul de optiune succesorala in
numele acestuia, dar sucesibilul va fi considerat mostenitor numai in masura
indestularii creantei lor.
Exista
posibilitatea ca creditorii unui succesibil sa-si exercite acest drept pe cale
notariala in masura in care intre ei si succesibil nu ar exista un conflict,
asta ar insemna ca se prezinta impreuna la notar explicandu-I acestuia ca din
diverse motive succesibilul nu doreste sa accepte mostenirea.
Vocatia
succesorala este chemarea la mostenire, in temeiul legii, a tuturor rudelor
defunctului si impreuna cu acestea a sotului supravietuitor. Legea a limita
vocatia succesorala legala la gradul Iv de rudenie inclusiv. In linie dreapta
ascendenta sau descendenta nu exista limitari.
Vocatia
succesorala legala este una dintre conditii dreptului de mostenire legala. Ea
poate fi definita ca fiind indrituirea unei personae de a veni, in temeiul
legii, la mostenirea pe care o persoana decedata a lasat-o in urma sa. Vocatia
succesorala legala poate fi generala sau concreta.
Vocatia
generala sau potentiala nu le garanteaza rudelor pana la gradul IV care sunt
chemate la mostenire alaturi de sotul supravietuitor ca vor culege mostenirea
lasata de defunct sau macar o parte din aceasta. Vocatia lor concreta de a
culege efectiv mostenirea in cauza este determinate prin devolutiunea
succesorala legala.
Clasa a iia de mostenitori legali
cuprinde rudele privilegiate ale defunctului parintii firesti sau prin infiere
ai acestuia numiti ascendenti privilegiati, fratii defunctului si descendetii
acestora colaterali privilegiati
Ascendentii
privilegiati sunt:
-
Mostenitori
rezervatari
-
Mostenitori
sezinari
-
Pot
veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare succesorala
Colateralii
privilegiati
-
Pot
veni la succesiune fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala
-
Nu
sunt mostenitori rezervatari sau sezinari
Mostenirea
legala poate co0exista cu cea testamentara, regula consacrata de legiutitor
prin dispozitiile art 955 alin 2 C Civ. Astfel cele doua feluri de mostenire nu
se exclude reciproc.
Art
1102 c civ o pers poate cumula calitatea de mostenitor legal cu cea de
mostenitor testamentary, avand astfel vocative multipla la mostenire, cu
conditia ca legatul facut prin testament sa nu acopere masa succesorala in
totalitate.
O
persoana poate opta diferit cu privire la mostenire, in sensul ca pate respinge
mostenirea legala sis a o accepte pe cea testamentara, si invers.
Exista
o singura exceptie: mostenirea mostenirea testamentara poate inlatura
mostenirea legala atunci cand:
-
Testatorul
a instituit unul sau mai multi legatari universali care impreuna au vocatie la
intreaga mostenire
-
Nu
exista mostenitori rezervatari
Ca regula generala, o persoana poate
culege o parte din mostenirea legala si o parte din cea testamentara, deci sa
cumuleze cele 2 calitati.
Legat cu
titlu particular (sau legat singular), este acela prin care
testatorul conferă unei persoane vocaţia succesorală asupra
unuia sau mai multor bunuri succesorale, determinate, privite ca bunuri izolate
(ut singuli)
Orice bun cert, individual
determinat si aflat in circuitul civil poate constitui obiectul unui legat cu
titlu particular. De asemenea, bunurile determinate generic dar care sunt precis
determinate cantitativ pot face obiectul unui astfel de legat.
Bunurile incorporale pot constitui
si ele obiectul unui legat cu titlu particular. Spre exemplu, daca testatorul
lasa infavoarea legatarului o creanta pe care o avea contra unui tert.
Legatul cu titlu particular, spre
deosebire de cel universal sau cu titlu universal, confera un drept asupra unor
bunuri singulare si nu asupra unei universalitati sau unei fractiuni din
universalitate (patrimoniu).
Exemple de legate cu titlu particular:
Legatul cu
titlu particular conferă legatarului fie un drept real (atunci când
obiectul lui îl constituie un bun individual determinat) fie doar un drept de
creanţă. El nu comportă un activ şi un pasiv. Asadar, spre
deosebire de legatarul universal sau cu titlu universal, legatarul cu titlu
particular nu raspunde de pasivul succesiunii.
Legatul uzufructului, prin care testatorul
poate transmite, dupa decesul sau, nuda proprietate unei persoane si dreptul
de uzufruct asupra unui bun
sau patrimoniu, alteia. Pentru amanunte, cititi articolul despre legatul uzufructului.
Legatul
lucrului sau bunului altuia este acela prin care
testatorul face un legat avand ca obiect bunul altei persoane. Cititi detalii
despre ce se intampla in aceasta situatie aici: legatul lucrului/bunului altuia.
Legatul
bunului indiviz este acel legat cu
titlu particular care are ca obiect un bun individual determinat care, la data
deschiderii succesiunii, se află în stare de indiviziune. În cazul în care
testatorul a lăsat legatarului o cotă-parte ideală din dreptul
de proprietate asupra bunului determinat, legatul este valabil, legatarul
substituindu-se testatorului cu privire la partea sa din drept. De altfel,
defunctul, conidivizar, este in drept sa isi transmita cota sa din bun prin
acte juridice pentru cauza de moarte.
Termenul
de opţiune succesorală începe să curgă de la data
decesului. Acesta se exercită în termen de un an de la data deschiderii
moştenirii, curgând de la data naşterii celui chemat la moştenire,
dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii; de la
data înregistrării morţii în registrul de stare civilă,
dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri
judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă
moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul
morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată
anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă
dată; de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să
cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat
este descoperit după deschiderea moştenirii; de la data la care
succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de
rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă
această dată este ulterioară deschiderii moştenirii (art.
1103 Cod civil.
Prorogarea termenului - în cazul în care a cerut întocmirea inventarului
anterior exercitării dreptului de opţiune succesorală, termenul
nu se va putea împlini mai devreme de două luni de la data când i se
comunică procesul verbal de inventariere.
Reducerea termenului - pentru motive temeinice, la cererea oricărei
persoana interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii
prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială
să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul
unui termen stabilit de instanţa de judecată, mai scurt decât cel
prevăzut la art. 1103 Cod civil. Succesibilul care nu optează
în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat
că a renunţat la moştenire.
Art 957-966 CPC
conditiile trebuie intrunite cumulative pentru a putea mosteni:
- Sa aiba capacitatea de a mosteni – persoana sa existe la momentul
deschiderii mostenirii. Vor fi considerati ca exista si au capacitate de a mosteni:
Ř
pf nascuta la momentul
deschiderii mostenirii si care nu decedase anterior datei deschiderii
mostenirii, altfel spus persoana aflata in viata la momentul deschiderii
mostenirii. Dovada existentei persoanei se face cu acte de stare civila si cu
actele de identitate aferente.
Ř
Copilul conceput cu
conditia ca el sa se nasca viu. Timpul legal al conceptiunii este considerat
din ziua 300 si a 180 dinaintea nasterii copilului
Ř
Pf disparuta daca nu a
aparut intre timp vreo hotarare judecatoreasca declarative de moarte ramasa
definitiva
Ř
Persoana juridica daca a
fost legal infiintata
Sa aiba vocatie la mostenire - Vocatia succesorala este chemarea la
mostenire, in temeiul legii, a tuturor rudelor defunctului si impreuna cu
acestea a sotului supravietuitor. Legea a limitat vocatia succesorala legala la
gradul Iv de rudenie inclusiv. In linie dreapta ascendenta sau descendenta nu
exista limitary.
Vocatia
succesorala legala este una dintre conditii dreptului de mostenire legala. Ea
poate fi definita ca fiind indrituirea unei personae de a veni, in temeiul
legii, la mostenirea pe care o persoana decedata a lasat-o in urma sa. Vocatia
succesorala legala poate fi generala sau concreta.
Vocatia
generala sau potentiala nu le garanteaza nu le garanteaza rudelor pana la
gradul IV care sunt chemate la mostenire alaturi de sotul supravietuitor ca vor
culege mostenirea lasata de defunct sau macar o parte din aceasta. Vocatia lor
concreta de a culege efectiv mostenirea in cauza este determinate prin
devolutiunea succesorala legala.
-
Sa nu fie nedemna de a
mosteni - Nedemnitatea consta in decaderea de drept a
mostenitorului legal din dreptul de a culege o succesiune determinata inclusiv
la rezerva la care ar fi avut dreptul din aceasta mostenire deoarece s-a facut
vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria
acestuia.
Potrivit art. 655 NCC, nedemnitatea
succesorala intervine in 2 cazuri: cand un succesibil este condamnat penal
pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel ce lasa
mostenirea si cand un succesibil este condamnat pentru savarsirea , inainte de
deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt
succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei,
ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenirea faptuitorului. Ca
efect al constatarii nedemnitatii, nedemnul va fi inlaturat de drept de la
mostenirea ab intestat fiind considerat strain de mostenire, partea sa
profitand celorlalti comostenitori sau legatari universali sau cu titlu
universal.
Nedemnitatea, fiind o pedeapsa civila,
produce efecte specifice in raport cu nedemnul si in raport cu descendentii
nedemnului. Efectul principal al nedemnitatii este decaderea nedemnului din
dreptul de a-l mosteni pe defunct, cu alte cuvinte inlaturarea completa de la
mostenirea acestuia, el neputand culege nici rezerva succesorala, la care ar fi
indreptatit in calitate de mostenitor rezervatar.
Conform dispoziilor art. 961 alin. (1) NCC,
efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act
autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea, dar in alin. (2) se
mentioneaza ca „efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea
nedemnului, amnistia intervenita dupa condamnare, gratiere sau prin prescriptia
executarii pedepsei penale”
soţul supravieţuitor are în momentul
deschiderii moştenirii, în afară de celelalte drepturi succesorale,
si un drept de abitaţie asupra casei de locuit, in principal dacă
aceasta face parte din masa succesorala şi el nu are
o altă locuinţă proprie.
Acest drept de abitatie al soţului
supravieţuitor operează indiferent de moştenitorii cu care vine
în concurs la moştenire.
Soţul
supravieţuitor beneficiaza de dreptul de abitaţie dacă sunt
întrunite cumulativ următoarele condiţii:
Dreptul de abitaţie
al soţului supravieţuitor se caracterizează prin: