Subiecte sem

Subiecte sem. II 2014

Procedură penală

1. Plângerea

Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.

Plangerea trebuie sa cuprinda : numele, prenumele, cnp, calitatea si domiciulul petitionarului ori, pentru persoane juridice denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, nr. de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor judiciare si contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.

Se poate face personal sau prin mandatar, mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.

Daca este facuta in scris plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.

Plangerea sub forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca estre certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legii.

Plangerea formulata oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul care o primeste.

Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalat sot sau de catre copilul major pentru parinti, persoana vatamata poate sa declare ca nu isi insuseste plangerea,

Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul legal, persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate sa faca plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.in cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinta legal sau incuviinteaza actele persoanei vatamate, sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiu.

Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

In cazul in care plangerea este intocmita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul romaniei, cetatean roman, strain sau persoana fara cetatenie, si prin aceasta se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al UE, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o trimita organului competent din tara pe teritoriul careia a fost comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in materie se aplica corespunzator.

2. Denunțul

Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.

Denuntul se poate face numai personal, dispoziitiile de la plangere aplicanduse in mod corespunzator.

3. Asemănări și deosebiri dintre plângere și denunț

Asemanari :

- plangerea si denuntul trebuie sa cuprinda numele , prenumele cnp, calitatea si domiciliul, ori pentru persoane juridice denumirea, sediul , codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, nr. de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor judiciare si contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii sau denuntului, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute

- Daca este facuta in scris plangerea sau denuntul trebuie semnata de persoana vatamata.

- Plangerea sau denuntul sub forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca estre certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legii.

- Plangerea sau denuntul formulata oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul care o primeste.

- Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea sau denuntul se face de reprezentantul legal, persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate sa faca plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.in cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinta legal sau incuviinteaza actele persoanei vatamate, sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiu.

- Plangerea sau denuntul gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

- In cazul in care plangerea sau denuntul este intocmita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul romaniei, cetatean roman, strain sau persoana fara cetatenie, si prin aceasta se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al UE, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o trimita organului competent din tara pe teritoriul careia a fost comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in materie se aplica corespunzator.

Deosebiri:

- Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune, denuntul este incunostintarea facuta de catre o persona fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.

- Plangerea se poate face prin mandatar, denuntul se face numai personal

- Plangerea se poate face de catre unul dintre soti pentru celalat sot sau de catre copilul major parinti, denuntul se face numai personal.

4. Plângerea prealabilă

Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.

Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, potrivit legii.

Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.

Se poate face personal sau prin mandatar, mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.

Daca este facuta in scris plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.

Plangerea sub forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca estre certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legii.

Plangerea formulata oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul care o primeste.

Plangerea prealabila trebuie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care perosna vatamata a aflat despre savarsirea faptei.

Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul legal a aflat despre savarsirea faptei.

In cazul in care faptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor minore sau incapabile, termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.

Plangerea prealabila gresit indreptata se considera valabila, daca a fost indrodusa in termen la organul judiciar necompetent.

Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

La primirea plangerii prealabile organul de urmarire penala verifica daca aceasta indeplineste conditiile de forma si daca a fost depusa in termenul prevazut de lege. In cazul in care constata ce este tardiva, organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele incheiate impreuna cu propunerea de clasare.

Daca intr-o cauza in care s-au facut acte de urmarire penala se constata ca este necesara plangerea prealabila, organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere. In caz afirmativ organul de urmarire penala continua cercetarea, in caz contrar inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.

In cazul infractiunii flagranta, organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile. Dupa constatarea infractiunii flagrante, organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si daca aceasta declara ca face plangere prealabila incepe urmarirea penala, in caz contrar organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.

5. Suspendarea urmăririi penale

Cazurile de suspendare:

- in cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca suspectul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmarii penale.

- Se dispune si in situatia in care exista un impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale fata de o perosna

-Se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii.

Sarcina organului de urmarire pe timpul suspendarii:

- dupa suspendarea urmarii penale procurorul restituie dosarul cauzei organului de cercetare penala ori poate dispune preluarea sa.

- Ordonanta de suspendare a urmarii penale se comunica partilor si subiectilor procesuali principali.

-In timpul cat urmarirea este suspendata, organele de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicat de situatia suspectului sau inculpatului, cu respectarea dreptului la aparare a aprtilor sau subiectilor procesuali. La reluarea urmaririi penale, actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refacute, daca este posibil, la cererea suspectului sau inculpatului.

-Organul de cercetare penala este obligat sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni de la data dispunerii suspendarii, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmarii penale.

Solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata:

- dupa examinarea sesizarii, cand se constata ca au fost stranse probele necesare , procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu solutioneaza cauza prin ordonanta (se intocmeste o singura ordonanta chiar daca in dosar sunt mai multe fapte sau mai multi suspecti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvarii diferite), dispund:

a) clasarea cand nu exercita actiunea penala ori dupa caz stinge actiunea penala exercitata, intrucat exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin 1 ( fapta nu exista, fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatie prevazuta de lege, nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea, exista o cauza justificata sau de neimputabilitate, lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditiile prev. De lege , necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, a intervenit amnistia sau presciptia, decesul inculpatului ori suspectului , a fost retrasa plangerea prealabila , in cazul inf. pentru care retragerea acesteia inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea sau a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, exista o cauza de nepedepsire prev. de lege, exista autoritate de lucru judecat, a intervenit un tranfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legi).

b) renuntarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public in urmarirea penala a inculpatului.

6. Ordonanța de clasare

Clasarea se dispune cand:

- nu se poate incepe urmarirea penala intrucat nu sunt indeplinite conditiile de fond si forma esentiale ale sesizarii,

- exista unul dintre urmatoarele cazuri: fapta nu exista, fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatie prevazuta de lege, nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea, exista o cauza justificata sau de neimputabilitate, lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditiile prev. De lege , necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, a intervenit amnistia sau presciptia, decesul inculpatului ori suspectului , a fost retrasa plangerea prealabila , in cazul inf. pentru care retragerea acesteia inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea sau a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, exista o cauza de nepedepsire prev. de lege, exista autoritate de lucru judecat, a intervenit un tranfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legi.

Ordonanta de clasare cuprinde mentiunii de la art. 286 alin 2 (denumirea parchetului si data emiterii, numele si prenumele si calitatea celui care o intocmeste, fapta care face obiectul urmarii penale, incadrarea juridica a acestei fapte si dupa caz date privitoare la perosna suspectului sau inculpatului , obiectul actului sau masurii procesuale, ori dupa caz tipul solutiei precum si motivele de fapt si de drept ale acestora, date referitoare la masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter medical si masurile preventive luate in cursul urmaririi, alte mentiunii prevazute de lege, semnatura celui care a intocmit-o), precum si dispozitii privind: ridicarea sau mentinerea masurilor asiguratorii, aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu intorduce actiune in fata instantei civile, in termen de 30 zile de la comunicarea solutiei; restituirea bunurilor ridicate sau a cautiunii; sesizarea judecatorului de camera preliminara cu proprunerea de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale; sesizarea instantei competente potrivit dispozitiilor legii speciale in materia sanatatii mintale, in vederea dispunerii internarii nevoluntare; cheltuieli judiciare.

In ordonanta se va face mentiune si cu privire la incetarea de drept a masurii preventive dispuse in cauza.

Mentionarea motivelor de fapt si de drept este obligatorie numai daca procurorul nu isi insuseste argumentele cuprinse in proprunerea organului de cercetare penala ori daca in cursul urmarii penale suspectului i-a fost adusa la cunostinta aceasta calitate.

Ordonanta de clasare se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau dupa caz altor persoane interesate.Daca ordonanta nu cuprinde motivele de fapt si de drept se comunica si o copie a referatului organului de cercetare penala.In cazul in care inculpatul este arestat preventiv, procurorul instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere cu privire la incetarea de drept a masurii arestarii preventive, in vederea punerii de indata in libertate a inculpatului.

7. Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale

Actiunea de urmarire penala se pune in miscare de catre procuror, prin ordonanta , in cursul urmarii penale cand acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare aprevazute de art. 16 alin 1sau prin rechizitoriu, cu ocazia trimiterii în judecată, rezultă că actul de inculpare prin care se pune în

mişcare acţiunea penală este fie ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, fie rechizitoriul.

Punerea in miscare a actiunii penale este comunicata inculpatului de catre organul de urmarire penala care il cheama pentru a-l audia, in acest sens se incheie un proces verbal.

La cerere, inculpatului i se elibereaza o copie a ordonantei prin care a fost dispusa masura.

Atunci cand considera necesar, procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului si la comunicarea punerii in miscare a actiunii penale.

Organul de urmarire penala continua urmarirea si fara a-la audia pe inculpat atunci cand acesta lipseste nejustificat, se sustrage sau este disparut.

8. Rechizitoriu

Atunci cand se constata ca au fost respectate dispoziitile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administratate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata daca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal; emite ordonanta prin care claseaza sau renunta la urmarire, potrivit disp. legale.

Cuprinsul rechizitoriului :

- rechizitoriul se limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si cuprinde in mod corespunzator mentiunile mentiunile prevazute la art. 286 alin 2 (ordonanta prin care procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale), datele privitoare la fapta retinuta in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba , cheltuielile judiciare, mentiunile prevazute la art. 330 si 331 (dispozitiile privitoare la masurile preventive sau asiguratorii- cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului rechizitoiul poate sa cuprinda si procpunerea de luare, mentinere, revocare sau de inlocuire a unei masuri preventive ori a unei masuri asiguratorii; dispozitiile privitoare la masurile de siguranta-daca aprecxiaza ca fata de inculpat este necesara luarea unei masuri de siguranta cu caracter medical, procurorul prin rechizitoriu propune luarea acelei masuri); precum si alte mentiuni necesare solutionarii cauzei.

- este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau dupa caz de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand a fost intocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior.

- In rechizitoriu se arata numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.

- Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi suspecti si inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite.

- Rechizitoriu constituie actul de sesizare a instantei de judecata, insotit de dosarul cauzei si de un nr. necesar de copii certificate ale rechizitoriului pentru a fi comunicate inculpatilor, se trimit instantei competente sa judece cauza in fond.

9. Extinderea acțiunii penale

Extinderea Acţiunii Penale pentru alte acte materiale. Dacă în cursul judecăţii se descoperă în sarcina inculpatului date cu privire şi la alte acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, instanţa dispune, prin încheiere, extinderea acţiunii penale şi cu privire la aceste acte şi procedează la judecarea infracţiunii în întregul ei.

Dacă în legătură cu unele din actele care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni s-a pronunţat anterior o hotărâre definitivă, se pronunţă o nouă hotărâre în raport cu toate actele care intră în conţinutul infracţiunii şi se desfiinţează hotărârea anterioară. În această situaţie, instanţa este obligată să pună în discuţie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, făcând

aplicaţie în ceea ce priveşte încadrarea juridică sau schimbarea încadrării juridice.

10. Extinderea urmăririi penale

???????????????

11. Renunțarea la urmărirea penală

In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de ce mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia.

Cand autorul faptei este cunoscut la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.

Procurorul poate dispune dupa consultarea suspectului sau a inculpatului ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

- sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia;

- sa ceara public scuze persoanei vatamate;

- sa presteze o munca nerenumerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30zile si 60 de zile in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate persoana nu poate presta aceasta munca;

- sa frecventeze un program de consiliere.

In cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile de mai sus, stabileste prin ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei.

In cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut mai sus , procurorul revoca ordonata, sarcina de a face dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului sau inculpatului, o noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.

Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie perosnaei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau dupa caz altor persoane interesate.

12. Cazurile de reluarea a urmăririi penale

Urmarirea penala este reluata in caz de:

- incetare a cauzei de suspendare

- restituire a cauzei de catre judecatorul de camera preliminara

- redeschidere a urmaririi penale

Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

Reluarea urmaririi penale dupa susoendare - are loc cand se constata de procuror ori de organul de cercetare penala, dupa caz, ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra relauarii.

Reluarea urmaririi penale in caz de restituire- este reluata atunci cand judecatorul de camera preliminara a dispus restituirea cauzei la parchet un temeiul art. 346 alin. 3 lit b (a exclus toate probele administrate in cursul urmarii penale).

Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale – daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus sotia constatat, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale .In cazul in care au aparat fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.

Cand constata ca suspectul sau inculpatul nu si-a indeplinit cu reacredinta obligatiile stabilite conform art. 318 alin 3, procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.

Redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara in termen de cel mult 3zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in vamera de consiliu, fara participarea procurorului si a suspectului sau dupa caz a inculpatului asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale.Incheierea judecatorului de camera preliminara este definitiva.

In cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala, redeschiderea urmaririi penale are loc si atunci cand judecatorul de camera preliminara a admis palngerea impotriva solutiei sia trimis cauza la procuror in vederea completarii urmaririi penale. Dispozitiile judecatorului de camera preliminara sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala.

13. Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată

Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala, dispusa prin ordonanta sau rechizitotiu a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare,la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338 dreptul de a face plangere poate fi exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 zile in care trebuia solutinata plangerea, dar nu mai tarziu de 20 zile de la data comunicarii modului de rezolvare.

14. Soluții ce pot fi date în cazul plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată

Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara-judecatorul de camera preliminara stabileste termenul de solutionare care este comunicat impreuna cu un exemplar al plangerii procurorului si partilor care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plangerii.pretentului i se va comunica termenul de solutionare. Persoana care a avut in cauza calitatea de inculpat poate formula cereri si ridica exceptii si cu privire la legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii urmaririi penale.

Procurorul in termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii prevazute la alin 2 transmite judecatorului de camra preliminara dosarul cauzei.

In situatia in care plangerea a fost depusa la procuror acesta o va inainta impreuna cu dosarul cauzei, instantei competente.

Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra langerii prin incheiere motivata in camera de consiliu fara participarea petentului a procurorului si a intimatilor.In cazul in care nu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara poate dispune una dintre urmatoarele solutii:

-respinge plangerea ca tardiva sau inadmisibila ori dupa caza ca nefondata

-admite plangerea desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a incepe sau pentru a completa urmarirea penala ori dupa caz pentru a pune in miscare actiunea penala si a completa urmarirea penala

-admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.

In cauzele in care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale judecatorul de camera preliminara- respinge plangerea ca tardiva sau inadmisibila , verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmarii penale, exclude probele nelegal administrate ori dupa caz sactioneaza protrivit art. 280-282 actele de urmarire efectuate cu incalcarea legii si – respinge plangerea ca nefondata, admite plangerea , desfiinteaza solutia atacata si dispune inceperea judecatii cu privire la faptele si persoanele pentru care, in cursul cercetarii penale a fost pusa in miscare actiunea penala cand probele lefal administrate sunt suficiente, trimitand dosarul spre repartizare aleatorie; admite plangerea , desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmarirea penala , admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.

15. Camera preliminară

Obiectul procedurii in camera preliminara:- il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata a competentei si a legalitatii sesizarii instantei precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

Durata procedurii in camera preliminara – este de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta.

Masurile premergatoare- dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu, dosarul se repartizeaza aleatoriu judecatorului de camera preliminara.

Copia certificata a rechizitoriului si dupa caz traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului la locul de detinere ori dupa ca la adresa unde locuieste sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedura aducandu-i-se totodata la cunoscinta obiectul procedurii in camera preliminara dreptul de a-si angaja un aparator si termenul in care de la data comunicarii poate formula in scris cereri si execeptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.Termenul este stabilit de catre judecator de camera preliminara in functie de complexitatea si particularitatiile cauzei dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.In cazurile prevazute la art. 90, judecatorul de camera preliminara ia masuri pwntru desemnarea unui aprator din oficiu si stabileste in functie de complexitatea si particularitatile cauzei termenul in care acesta poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

La expirarea termenului de 20 de zile, judecatorul de camera preliminara comunica cererile si exceptiile formulate de catre inculpat ori exceptiile ridicate din oficiu parchetului, care poate raspunde in scris in termen de 10 zile de la comunicare.

Procedura in camera preliminara:

- daca s-au formulat cereri si exceptii ori a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra acestora prin incheire motivata, in camera de consiliu, fara participarea procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului de 20 de zile.

- in cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul in care sanctioneaza potrivit art. 280-282 (nulitatii) actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.

- In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sezisare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.

16. Soluții ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară

Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu fara participarea procurorului si a inculpatului, aceasta se comunica de indata procurorului si inculpatului.

Daca nu s-au formulat cererii si exceptii ori nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenelor de 20 zile si respectiv 10zile , judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii.

Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet daca:

- rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul de 5 zile de la comunicare, daca neregularitatea atrage imposibilitatea satbilirii obiectului sau limitelor judecatii,

- a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale,

- procurorul solicita restituirea cauzei in conditiile art. 345 alin 3, ori nu raspunde in termenul prevazut de aceleasi dispozitii.

In toate celelate cazuri in care a constatat neregularitatii ale actului de sesizare , a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sanctionat protrivit art 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii.

Probele expuse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.

Daca apreziaza ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de cmaera preliminara procedeaza protrivit art. 50-51 care se aplica in mod corespunzator.

Judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.

Contestatia : In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prev. la art. 346 alin 1, procurorul si inculpatul pot face contesttie cu privire la modul de solutionare a cererilor sia a exceptiilor , precum si impotriva solutiilor prevazute de art . 346 alin 3-5.

Contestatia se judecata de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate.Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.Dispozitiile art. 343-346 se aplica in mod corespunzator.

Masurile preventive in procedura de camera preliminara- judecatorul de camera preliminara se pronunta la cerere sau din oficiu , cu privire la luarea , mentinerea , inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia masuri preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207.

17. Principiile aplicabile în faza judecății în primă instanță

Potrivit art. 351 CPP principiile aplicabile in faza judecatii in prima instanta sunt :

- Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea – judecata cauzei se face in fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.

Instanta este obligata sa puna in discutie cererile procurorului, ale partilor sau ale celorlalti subiecti procesuali si exceptiile reidicate de acestia sau din oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.

Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii.

18. Suspendarea judecății

Potrivit art. 367 CPP –suspendarea judecatii se dispune in anumite situatii :

-cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune prin incheiere, suspendarea judecatii pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.

- daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze,

-suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procesului de mediare, potrivit legii,

-incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacat separat cu contestatie la instanta ierarhic superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru procuror, partile si persoana vatamata prezente, si de la comunicare, pentru partile si perosna vatamata care lipsesc.Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheirea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48 de ore de la inregistrare.

-contestatia nu suspenda executarea si se judeca in termen de 3 zile de la primirea dosarului,

-procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecat sau la incheierea procedurii de mediare, potrivit legii,

-instanta de judecata este obligata sa verifice perioadic, dar nu mai tarziu de 3 luni, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea judecatii,

-daca inculpatul se afla in arest la domiciliu sau este arestat preventiv se aplica in mod corespunzator prevederile art. 208,

-ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate nu supenda judecarea cauzei.

19. Publicitatea ședinței de judecată

Potrivit art. 352 din CPP sedinta de judecata este publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege , sedinta desfasurata in camera de consiliu nu este publica.

Nu pot asista la sedinta de judecata minorii sub 18 ani cu exceptia situatiei in care acestia au calitatea de parti sau martori precum si persoanele inarmate, cu exceptia personalului care asigura paza si ordinea.

Daca judecarea in instanta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei personae, intereselor minorilir sau ale justitie, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta nepublica pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.

Instanta poate de asemenea sa declare sedinta nepublica la cererea unui martor, daca prin audierea sa in sedinta publica s-ar aduce atingere sigurantei ori demnitatii sau vietii intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a perosnaei vatamate sau a partilor in cazul in care o audiere in public ar pune in pericol confidentialitatea unor informatii.

Declararea sedintei nepublice se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente, a persoanei vatamate si a procurorului, dispozitia instantei este executorie.

In timpul cat sedinta este nepublica nu sunt admise in sala de sedinta decat partile, persoana vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si celelalte persoane a caror prezenta este autorizata de instanta.

Partile, perosna vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si expertii desemnati in cauza au dreptul de a lua cunostinta de actele si continutul dosarului.

Presedintele completului are indatorirea de a aduce la cunostinta persoanelor ce participa la judecata desfasurata in sedinta nepublica obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor obtinute pe parcursul procesului.

Pe durata judecatii, instanta poate interzice publicarea si difuzarea prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natura a dezvalui identitatea persoanei vatamate, a partii civile, a partii responsabile civilmente sau a martorilor, in conditiile prevazute la alin 3 sau 4.

Informatiile de interes public din dosar se comunica in conditiile legii.

In cazul in care informatiile clasificate sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta solicita, de urgenta, dupa caz, declasificarea totala, declasificarea partiala sau trecerea intr-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de catre aparatorul inculpatului.

Daca autoritatea emitenta nu permite aparatorului inculpatului accesul la informatiile clasificate, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amnare a aplicarii pedepsei in cauza.

20. Citarea la judecată

Potrivit art. 353 CPP – alin 1 – judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente si dupa caz, reprezentantii legali ai acestora se citeaza din oficiu de catre instanta.Instanta poate dispune citarea altor subiecti procesuali atunci cand prezenta acestora este necesara pentru solutionarea cauzei.Infatisarea persoanei vatamate sau a partii in instanta , in perosna sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu persoana reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in procedura de citare.

Partea sau alt subiect procesual principalprezent personal, prin reprezentant sau prin aparator ales ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat in mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citati pentru termenle ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termen, cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie.Militarii si detinutii sunt citati din oficiu la fiecare termen.

Pentru primul termen de judecata ,persoana vatamata se citeaza cu mentiunea ca se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti.

Neprezentarea persoanei vatamate si a partilor citate nu impiedica judecarea cauzei.Cand instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata.

Pe tot parcursul judecatii, persoana vatamata si partile pot solicita oral sau scris ca judecata sa se desfasoare in lipsa, in acest caz nemaifiind citate pentru termenele de judecata.

Cand judecata se amana, partile si celelale persoane care participa la proces iau cunostinta de noul termen de judecata.

La cererea persoanelor care iau termenul in cunostiinta, instanta le inmaneaza citatii, spre ale servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen.

Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie.

Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate din oficiu sau la cererea partilor ori a persoanei vatamate, sa preschimbe primul termen sau termenul luat in cunostinta, cu respectarea principiului continuitatii completului, in situatia in care din motive obiective instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata la termenul fixat ori in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei.Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecatorului in camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul tertmen fixat.

21. Atribuțiile președintelui completului

Potrivit art. 357CPP- atributiile presedintelui completului sunt :

-conducerea sedintei, indeplinind toate indatoriile prevazute de lege

- decide aspra cererilor formulate de procuror, persoana vatamata si de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.

-in cursul judecatii, presedintele dupa consultarea celorlalti membri ai completului, poate respinge intrebarile formulate de parti, persoana vatamata si de procuror, daca acestea nu sunt concludente si utile solutionarii cauzei.

-dispozitiile presedintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente in sala de sedinta.

Potrivit art. 358 CPP presedintele completului anunta potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la rand, dispune a se face apelul partilor si al celorlalte personae citate si constata care dintre ele s-au prezentat.In cazul participantiilor care lipsesc verifica daca le-a fost inmanata citatia si daca si-au justificat in vreun fel absenta.partile si perosna vatamata se pot prezenta si participa la judecat chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia, presedintele avand indatorirea sa stabileasca identitatea acestora.

Potrivit art. 359 CPP presedintele vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei, putand lua masurile necesare in acest scop, poate limita accesul publicului la sedinta de judecata tinand seama de marimea salii de sedinta , cand o parte sau orice alta perosan tulbura sedinta ori nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri grave dispune indepartarea ei din sala.Partea sau persoana indepartata este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor, presedintele ii aduce la cunostiinta actele esentiale efectuate in lipsa si ii citeste declaratiile celor audiati.

Potrivit art. 360 CPP –daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele completului de judecata constata acea fapta si il identifica pe faptuitor.Incheierea de sedinta se trimite procurorului competent. In cazul in care procurorul participa la judecata poate declara ca incepe urmarirea penala, pune in miscare actiunea penala si il poate retine pe suspect sau pe inculpat.

Potrivit art. 361 CPP presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare.In acest scop, dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate de presedintele completului, care va lua masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa asigure solutionarea cu celeritate a cauzei. In cazul in care asistenta juridica este obligatorie, presedintele completului va lua masuri pentru desemnarea avocatului din oficiu , sau pentru persoana juridica desemnarea unui reprezentant din randul practicienilor in insolventa. Verifica indeplinirea dispozitiilor privind citarea si dupa caz, procedeaza la completarea ori refacerea acestora. Presedintele completului se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta cu 24 de ore inaintea termenului de judecata. La intocmirea listelor se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti sau arestati la domiciliu si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.

22. Procedura în cazul recunoașterii învinuirii

Potrivit art. 375 CPP – procedura in cazul recunoasterii invinuirii este urmatoarea:

- daca inculpatul solicita ca judecata sa aiba loc in conditiile art. 374 alin 4, instanta procedeaza la ascultarea acestuia, dupa care, luand concluziile procurorului si ale celorlalte parti, se pronunta asupra cererii,

- daca ademite cererea, instanta intreaba partile si persoana vatamata daca propun administrarea de probe cu inscrisuri,

-daca respinge cererea instanta procedeaza potrivit art. 374 alin 5-10.Art. 377CPP de citit

23. Audierea inculpatului/coinculpaților

Potrivit art. 378 CPP audierea inculpatului se desfasoara dupa cum urmeaza:

-inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari in mod nemijlocit de catre procuror, de persoana vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati, precum si de avocatii acestora si de avocatul inculpatului a carui audiere se face.Presedinte si ceilalti membri ai completului pot de asemenea pune intrebari daca apreciaza necesar pentru justa solutionare a cauzei.

- instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Intrebarile respinse se consemneaza in incheirea de sedinta.

- in situatiile in care legea prevede posibilitatea ca inculpatul sa fie obligat la prestarea unei munci nerenumerate in folosul comunitatii, acesta va fi intrebat daca isi manifesta acordul in acest sens, in cazul in care va fi gasit vinovat.

-cand inculpatul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari ori cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele data anterior, presedintele ii cere acestuia explicatii si poate da citire in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare,

-cand inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior,

-inculpatul poate fi reasculat ori de cate ori este necesar.

Potrivit art. 379 CPP audierea coinculpatiilor se desfasoara dupa cum urmeaza:

-daca sunt mai multi inculpati audierea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati,

-cand interesul aflarii adevarului o cere, instanta poate dispune audierea vreunuia dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata,

-declaratiile luate separat sunt citite in mod corespunzator obligatoriu celorlalti inculpati dupa audierea lor,

-inculpatul poate fi din nou audiat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei.

24. Audierea martorilor , Audierea expertilor

Potrivit art. 381 CPP – audierea martorului se face potrivit dispozitiilor art. 119-124 CPP , care se aplica in mod corespunzator .

Daca martorul a fost propus de catre procuror acestuia i se pot pune in mod nemijlocit intrebari de catre procuror ,inculpat, perosna vatamata, partea civila, parta responsbila civilmente.

Daca martorul sau expertul a fost proprus de catre una dintre parti, i se pot pune intrebari de catre aceasta, de catre procuror, perosna vatamata si de catre celelelate parti.

Presedintele si ceilalti membri ai completului pot adresa intrebari martorului ori de cate ori considera necesar, pentru justa solutionare a cauzei.

Instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Intrebarile respinse se consemneaza in incheirea de sedinta.

Martotul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa il citeasca in instanta. Procuroul si partile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, in original sau in copie.

Cand martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari ori cand exista contraziceri intre declaratiile facute in instanta si cele date anterior, dupa ce martorul a fost lasat sa declare tot ceea ce stie, presedintele poate da citire, in intregime sau in parte, declaratiile anterioare.

Daca audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibila iar in faza de urmarire penal acesta a dat declaratii in fata organelor de urmarire penala sau a fost ascultat de catre judecatorul de drepturi si libertati in conditiile art. 308, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si tine seama de ea la judecarea cauzei.

Daca unui sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus cu mandat de aducere.

Martorii audiati raman in sala la dispozitia instantei pana la terminarea actelor de cercetare judecatoreasca care se efectueza in sedinta respectiva. Daca instanta gaseste necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei din sala de sedinta, in vederea reaudierii ori a confrunctarii lor.

Instanta, luand concluziile procurorului , persoanei vatamate, si ale partiilor, poate incuviinta plecarea martorilor, dupa audierea lor.

Dispozitiile de mai sus se aplica corespunzator si in cazul audiierii expertului sau interpretului.

Dispozitiile art. 130-134 si art. 306 alin 6 se aplica in mod corespunzator.

25. Deliberarea

Art. 391-400 –de citit

26. Cuprinsul hotărârii judecătorești

Art. 401-406- de citit

27. Contestația în anulare

Art. 426-432 de citit

28. Revizuirea

Art. 452-465 de citit

29. Acordul de recunoaștere a vinovăției

Art. 478-488