Drept_1_IDR_1

DREPT ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC 1

MULTIPLE CHOICE

1. De către cine era detinută puterea supremă în statul dac până la cucerirea Daciei de către romani?

a.	vicerege;
b.	rege;
c.	preoţi.

ANS: B PTS: 1

2. Cui îi era încredinţată puterea judecătorească în statul geto-dac?

a.	regelui;
b.	nobilimii;
c.	preoţilor.

ANS: C PTS: 1

3. Cui revenea cea mai mare competenţă, după împărat, în Dacia romană?

a.	Concilium-ului Provinciae Daciarum trium;
b.	Preotului cultului imperial din provincie (preot al altarului lui Augustus);
c.	guvernatorului provinciei (legatus Augusti praetore).

ANS: C PTS: 1

4. Cum au trăit geto-dacii până la formarea statului lor?

a.	în uniuni de triburi;
b.	în comunităţi vicinale;
c.	în regate.

ANS: A PTS: 1

5. Care este semnificaţia termenului canabae?

a.	aşezări civile cu statut quasi-urban întemeiate în jurul castrelor de către meşteşugari, negustori, bancheri, veterani;
b.	aşezări rurale de tip roman constituite pe teritoriul unei colonii, fiind conduse de unul sau doi magistraţi ori de praefectus;
c.	comune rurale mai mici cu pământuri, fonduri şi magistraţi proprii, depinzând de unitatea administrativă pe al cărei teritoriu era situată.

ANS: A PTS: 1

6. Peregrinii se împărţeau în două categorii:

a.	provinciali,obişnuiţi;
b.	obişnuiţi, deditici;
c.	provinciali, deditici.

ANS: B PTS: 1

7. Ce categorii cuprindea proprietatea privată în Dacia romană?

a.	proprietatea provincială şi proprietatea peregrină;
b.	proprietatea quiritară (romană) şi proprietatea peregrină;
c.	proprietatea quiritară (romană), proprietatea peregrină şi proprietatea provincială.

ANS: C PTS: 1

8. În cadrul comunităţilor vicinale româneşti, căsătoria se încheia prin liberul consimţământ al ambilor soţi. De către cine putea fi cerut divorţul?

a.	de către părinţii oricăruia dintre soţi în caz de adulter sau rele tratamente dovedite;
b.	de către parinţii soţului;
c.	de către oricare dintre soţi.

ANS: C PTS: 1

9. În cadrul obştilor săteşti puterea judecătorească era exercitată de către:

a.	judele sătesc şi Adunarea obştii;
b.	familia implicată;
c.	judele sătesc şi Sfatul oamenilor buni şi bătrâni.

ANS: C PTS: 1

10. La ce se referă termenul de Ius Valachicum?

a.	dreptul vlahilor, Legea Ţării, obiceiul pământului;
b.	numai norme din domeniul dreptului public;
c.	numai norme de drept privat referitoare la raporturile agrare.

ANS: A PTS: 1

11. Legea Ţării a preluat anumite dispoziţii din dreptul daco-roman în privinţa contractelor, aducând însă şi elemente noi. Care a fost contractul care a cunoscut cea mai amănunţită reglementare?

a.	contractul de împrumut;
b.	zălogul;
c.	contractul de vânzare-cumpărare.

ANS: C PTS: 1

12. O forma de căsătorie admisă de Legea Ţării era căsătoria cu fuga. Ce presupunea

aceasta?

a.	un simulacru de răpire a fetei de către viitorul soţ, cu consimţământul fetei;
b.	o rapire cu forţa a fetei, cu consimţământul familiei sale;
c.	o rapire a fetei de către familia băiatului, fără consimţământul fetei şi băiatului.

ANS: A PTS: 1

13. Legea Ţării a adus o reglementare amănunţită asupra infracţiunilor. Ce infracţiuni erau considerate cele mai grave?

a.	furtul şi violenţa;
b.	infracţiunile împotriva statului, proprietaţii şi persoanei;
c.	infracţiunile de omucidere;

ANS: B PTS: 1

14. Ordaliile, potrivit clasificării Legii Ţării, făceau parte din categoria probelor orale şi constau în:

a.	invocarea divinităţii pentru ca puterea divină să arate de partea cui este dreptatea;
b.	proba cu juratori;
c.	jurământul obişnuit.

ANS: A PTS: 1

15. Care erau trăsăturile Legii Ţării?

a.	unitară din punct de vedere geografic, completă şi trainică;
b.	unitară din punct de vedere geografic, unitară din punct de vedere social, completă, receptivă, originară şi trainică;
c.	unitară din punct de vedere geografic, unitară din punct de vedere social, completă, receptivă, originală şi trainică.

ANS: C PTS: 1

16. Justiţia feudală derivă din contractul de vasalitate dintre senior şi vasal. În timp, s-au conturat trei sisteme judiciare cu evoluţii şi ponderi diferite de la o perioadă la alta, de la un stat la altul. Care sunt acestea?

a.	justiţie ecleziastică, justitie feudală, justitie regală;
b.	justiţie ecleziastică, justiţia proprietaţii, justiţia cavalerilor;
c.	justiţia regală, justiţia cavalerilor, justiţia cutumei.

ANS: A PTS: 1

17. Cu ce a fost înlocuită regenţa în statele feudale româneşti, începând cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea?

a.	locotenenţa domnească;
b.	Sfatul domnesc;
c.	Adunarea stărilor privilegiate.

ANS: A PTS: 1

18. Care erau principalii dregători civili de sfat, în Ţarile Române, în perioada feudalismului centralizat?

a.	logofătul, vornicul, postelnicul, domnul, vistiernicul, paharnicul, hatmanul;
b.	hatmanul, pârcalabul, armaşul, vornicul;
c.	logofătul, vornicul, postelnicul, vistiernicul, paharnicul, stolnicul, comisul.

ANS: C PTS: 1

19. Transilvania a devenit în anul 1541:

a.	principat autonom sub suzeranitatea habsburgică;
b.	principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman;
c.	provincie autonomă sub suzeranitatea maghiară.

ANS: B PTS: 1

20. Prin ce act a fost instituit Guberniul?

a.	Aprobate Constitutiones;
b.	Compilatae Constitutiones;
c.	Diploma leopoldinã.

ANS: C PTS: 1

21. Organizarea administrativ-teritorială în statele româneşti medievale a avut la bază vechea structură a uniunilor de obşti. În ce unităţi teritorial-administrative era organizată Moldova?

a.	judeţe conduse de judeţi, bani sau vornici;
b.	comitate conduse de voievozi şi pârcalabi;
c.	ţinuturi conduse de judeţi, sudeţi, vornici, staroşti, pârcalabi.

ANS: C PTS: 1

22. Comitatele regale şi nobiliare în Transilvania medievală erau conduse de către:

a.	un comite numit de rege sau de voievod şi un vicecomite, ca locţiitor al acestuia;
b.	cneji şi juzi;
c.	vicerege şi comite.

ANS: A PTS: 1

23. Care erau instanţele judecătoreşti în perioada feudalismului, în Ţara Românească şi Moldova?

a.	instanţe supreme, instanţe locale;
b.	domnul şi Sfatul domnesc;
c.	instanţa sătească, instanţa senorială.

ANS: A PTS: 1

24. Ce forme îmbracă rudenia în perioada feudală, în Ţările Române?

a.	rudenia după mamă, rudenia după căsătorie;
b.	rudenia naturală (de sânge), rudenia prin alianţă (căsătoria), rudenia spirituală (prin botez), rudenia prin înfraţire şi înfiere;
c.	rudenia prin adopţiune fără consimţământul parinţilor, rudenia între naşi şi fini.

ANS: B PTS: 1

25. În perioada feudală, în Ţările Române, căsătoria deşi nu se încheia printr-un act scris era precedată de:

a.	logodnă contractată, de obicei, cu prilejul peţitului;
b.	ceremonialul de nuntă;
c.	cununia religioasă, ocazie cu care tinerii jurau credintă.

ANS: A PTS: 1

26. În feudalism, dreptul de proprietate, la români, s-a caracterizat prin limitări, complexitate, suprapunere şi diversificarea proprietaţilor dupa titulari, ceea ce a dus la crearea mai multor categorii. Care sunt acestea?

a.	proprietatea domnească, proprietatea ţărănească;
b.	proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească;
c.	proprietatea domnească, proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească, proprietatea funciar urbană, proprietatea ţărănească.

ANS: C PTS: 1

27. Care sunt cele două forme ale răspunderii penale colective (dusegubina) în istoria medievală a românilor?

a.	răspunderea penală colectivă a satului pentru omorul sau furtul săvârşit pe teritoriul lui şi răspunderea penală familială;
b.	răspunderea penală individuală şi răspunderea penală familială;
c.	răspunderea penală individuală şi răspunderea autorităţilor.

ANS: A PTS: 1

28. Cum se clasificau probele la români, în cadrul procedurii de judecată, în Evul Mediu?

a.	probe scrise, pricina, gâlceava;
b.	probe orale, probe preconstituite, punerea cu soroc;
c.	probe scrise, probe orale, probe preconstituite.

ANS: C PTS: 1

29. Ce a reprezentat Îndreptarea Legii (Pravila cea Mare) tipărită la Târgovişte în anul 1652?

a.	prima încercare de codificare a nomocanoanelor bizantine, prelucrate într-o viziune proprie cu trăsături originale;
b.	prima pravilă oficială tipărită la tipografia Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi;
c.	traducerea nomoncanonului grecesc al lui Mihail Malaxos.

ANS: A PTS: 1

30. Domnii Ţărilor Române erau numiţi în perioada regimului fanariot:

a.	direct de către Poartă din rândul familiilor influente româneşti sau greceşti;
b.	direct de către Poartă numai din rândul familiilor greceşti;
c.	direct de către Sfatul de obşte al Moldovei şi Ţării Româneşti.

ANS: A PTS: 1

31. Prin reforma administrativă a lui Constantin Mavrocordat, în Ţara Românească, alături de judeţe au fost introduse noi diviziuni administrative. Care sunt acestea?

a.	ocoalele;
b.	ocoalele şi plaiurile (în zonele de munte);
c.	plasele (la campie şi deal) şi plaiurile (în zonele de munte).

ANS: C PTS: 1

32. Codul Civil al lui Scarlat Calimah a intrat în vigoare la 1 iunie 1717 în Moldova. Cum s-a mai numit acesta?

a.	Codica Ţivilă a Moldovei;
b.	Manualul juridic al Moldovei;
c.	Pandectele Moldovei.

ANS: A PTS: 1

33. Regulamentele Organice stabileau două categorii de instanţe judecătoreşti: ordinare şi extraordinare. Din prima categorie făceau parte:

a.	instanţele militare şi cele ecleziastice;
b.	instanţele civile (ordinare şi speciale);
c.	divanurile judecătoreşti înfiinţate la Bucureşti şi instanţele militare.

ANS: B PTS: 1

34. Regulamentele Organice au înlocuit impozitele directe şi indirecte:

a.	prin impozite directe pe venit;
b.	prin scutirea boierimii şi clerului de impozite şi impozit direct pe inventarul mort şi viu din gospodărie;
c.	prin capitaţie unică şi scutirea boierimii şi clerului de impozite.

ANS: C PTS: 1

35. Ce au reprezentat Regulamentele Organice?

a.	un pas înainte în pregătirea unificării instituţionale;
b.	un document care a introdus principii moderne în organizarea politică şi administrativă şi un pas înainte în pregătirea unificării instituţionale;
c.	un document care a introdus principii moderne în organizarea politică şi administrativă.

ANS: B PTS: 1

36. Care erau mijloacele de probă, potrivit Regulamentelor Organice?

a.	ordaliile , jurământul şi înscrisurile;
b.	jurământul, martorii, blestemul şi înscrisurile;
c.	tortura, martorii şi blestemul.

ANS: B PTS: 1

37. Conform Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris (1864) s-a instituit sistemul parlamentar bicameral. Din ce era format Parlamentul?

a.	Camera Lorzilor şi Camera de Jos;
b.	Adunarea Electivă si Adunarea Ponderatrică;
c.	Senat şi Camera de Sus.

ANS: B PTS: 1

38. Ce reprezenta domnitorul, potrivit Constituţiei din 1866?

a.	puterea judecătorească;
b.	puterea legislativă;
c.	puterea executivă.

ANS: C PTS: 1

39. Care erau instanţele judecătoreşti, potrivit Constituţiei de la 1866?

a.	Judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene şi curţile cu juri;
b.	Curţile de apel şi curţile cu juri;
c.	Judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, Curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ANS: C PTS: 1

40. Care erau prerogativele Reprezentanţei Naţionale, potrivit Constituţiei din 1866?

a.	dreptul de veto absolut;
b.	sancţionarea şi promulgarea legilor;
c.	dezbaterea şi aprobarea legilor.

ANS: C PTS: 1

41. Codul penal a fost publicat în anul 1865 şi a ramas în vigoare până în anul:

a.	1937;
b.	1990;
c.	1948.

ANS: A PTS: 1

42. Ce instituţii noi s-au introdus, potrivit Constituţiei din 1923?

a.	contenciosul administrativ;
b.	consiliul legislativ;
c.	reprezentanţilor aleşi.

ANS: A PTS: 1

43. Potrivit Constituţiei din 1923, sistemul de vot era:

a.	cenzitar;
b.	universal;
c.	universal-limitat.

ANS: B PTS: 1

44. De către cine erau numiţi şi revocaţi miniştrii, potrivit Constituţiei din 1923?

a.	Rege;
b.	Parlament;
c.	Guvern.

ANS: A PTS: 1

45. De unde au fost împrumutate principiile introduse, pentru prima dată, de Constituţia română din 24 februarie 1938?

a.	URSS;
b.	Germaniei naziste;
c.	corporatismului fascist Italian.

ANS: C PTS: 1

46. În timpul regimului antonescian, organizarea judecătorească nu a suferit modificări structurale. Ce instanţe noi au fost create cu această ocazie?

a.	Tribunale politice;
b.	Curţile de apel;
c.	Instanţele militare speciale.

ANS: C PTS: 1

47. Colectivizarea a fost impusă printr-o serie de măsuri:

a.	constrângere economică permanentă;
b.	violenţă fizică, arestări, procese publice, internări în lagăre;
c.	constrângere economică permanentă, arestări, procese publice, internări în lagăre, violenţă fizică.

ANS: C PTS: 1

48. Organizarea legislativă a gospodăriilor agricole colective s-a realizat prin:

a.	„donaţii” de pământ facute prin constrângere; confiscarea averii celui care nu îşi achita impozitele şi cotele;
b.	confiscarea proprietăţilor de 50 ha şi peste; micşorarea impozitului agricol şi a cotelor;
c.	împroprietărirea ţăranilor; micşorarea impozitului agricol şi a cotelor.

ANS: A PTS: 1

49. Prin ce s-a evidenţiat activitatea Partidului Comunist în aplicarea articolului 209 din Codul Penal, între anii 1957-1959?

a.	supunerea la torturi pentru mărturisiri complete;
b.	confiscarea parţială sau totală a averilor celor care manifestau atitudine ostilă faţă de intrarea în gospodăriile agricole colective;
c.	pedepsirea actelor de nesupunere cu munca forţată.

ANS: B PTS: 1

50. Care erau organele supreme ale puterii de stat, potrivit Constituţiei din anul 1965?

a.	Marea Adunare Naţională şi Partidul Comunist Român;
b.	Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Miniştri;
c.	Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Stat.

ANS: C PTS: 1

51. Ce organism avea atribuţia de a reglementa sistemul electoral, de a organiza Consiliul de Miniştri, de a adopta şi de a modifica Constituţia, de a adopta bugetul de stat, potrivit Constituţiei din anul 1965?

a.	Consiliul de Stat;
b.	Consiliul de Miniştri;
c.	Marea Adunare Naţională.

ANS: C PTS: 1

52. Ce atribuţii avea Consiliul de Miniştri, ca organ suprem al administraţiei de stat, potrivit Constituţiei din anul 1965?

a.	stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi externe a statului, asigurarea executării legilor, elaborarea proiectului planului de stat şi a proiectului bugetului de stat;
b.	stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi externe a statului, stabilirea datei alegerilor de deputaţi, acordarea cetăţeniei;
c.	stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi externe a statului, stabilirea gradelor militare, acordarea decoraţiilor şi titlurilor de onoare.

ANS: A PTS: 1

53. Ce atribuţii îndeplinea Sfatul popular, potrivit Constituţiei din anul 1965?

a.	supraveghea respectarea legii de către ministere, adopta bugetul şi planul economic local;
b.	controla activitatea comitetelor executive ale Sfaturilor populare inferioare ierarhic;
c.	adopta bugetul şi planul economic local, alegea şi revoca comitetul executiv al sfatului popular.

ANS: C PTS: 1

54. Cui aparţine exercitarea conducerii generale a administraţiei publice, potrivit Constituţiei României adoptată în anul 1991?

a.	Parlamentului;
b.	Guvernului;
c.	Prefecţilor.

ANS: B PTS: 1

55. Ce organism are sarcina de verificare a constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor de guvern, potrivit Constituţiei României adoptată în 1991?

a.	Curtea de Conturi;
b.	Curtea Constituţională;
c.	organizaţiile nonguvernamentale.

ANS: B PTS: 1

56. Cine înfăptuia puterea judecătorească, potrivit Constituţiei din anul 1952?

a.	Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare şi instanţele judecătoreşti speciale;
b.	Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele regionale, tribunalele populare şi instanţele judecătoreşti speciale;
c.	Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare, instanţele judecătoreşti speciale şi Arbitrajul de Stat;

ANS: B PTS: 1

57. Care erau instanţele judecătoreşti, potrivit legii pentru organizarea judecătorească din anul 1909?

a.	Tribunalele de judeţ şi Curţile de juraţi;
b.	Judecătoriile de ocoale şi Curţile de Apel;
c.	Judecătoriile de ocoale, Tribunalele de judeţ, Curţile de Apel, Curţile de juraţi, Curtea de Casaţie;

ANS: C PTS: 1

58. Contractul de ucenicie a fost reglementat pentru prima oară în România prin:

a.	Legea pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor sociale din anul 1912;
b.	Legea repausului duminical din anul 1912;
c.	Regulamentul pentru industria insalubră din anul 1875.

ANS: A PTS: 1

59. Erau consideraţi comercianţi, potrivit Codului Comercial Român din anul 1887:

a.	cei ce făceau acte de comerţ în nume propriu şi societăţile comerciale;
b.	numai cei care lucrau în societăţile comerciale;
c.	numai cei care ţineau un registru inventar.

ANS: A PTS: 1

60. Codul Comercial Român din anul 1887 a reglementat, ca o măsura de apărare a creditului commercial, instituţia:

a.	bursei;
b.	falimentului;
c.	gajului.

ANS: B PTS: 1

61. Care erau organele proprii de conducere a Transilvaniei, în perioada dualismului austro-ungar, subordonate celor imperiale?

a.	Cancelaria aulică, Dieta Ardealului;
b.	Cancelaria aulică, Dieta Transilvaniei, cancelaria Transilvaniei;
c.	Cancelaria aulică, Parlamentul de la Budapesta.

ANS: B PTS: 1

62. Care erau organele de conducere ale Bucovinei, potrivit Patentei imperiale din 26 februarie 1861?

a.	Dieta ducatului, căpitanul tarii, guvernatorul;
b.	guvernatorul, Dieta ducatului;
c.	Dieta ducatului, căpitanul ţării, guvernatorul, deputaţii în Parlamentul de la Viena.

ANS: C PTS: 1

63. În anul 1871, Basarabia a pierdut calitatea de oblastie sau provincie privilegiată devenind:

a.	Ţinut al Rusiei;
b.	Mare ducat;
c.	Gubernie.

ANS: C PTS: 1

64. În timpul dualismului austro-ungar, Transilvania a fost împarţită în comitate şi comune. În ce a fost împarţit Ducatul Bucovinei, încorporat Austriei?

a.	comitate şi comune;
b.	comitate şi căpitănate;
c.	districte si căpitănate.

ANS: C PTS: 1

65. Care erau instanţele de judecată obisnuite în Transilvania, în perioada dualismului?

a.	judecătoriile de plasă şi tribunalele de comitat;
b.	tablele judecătoreşti şi Curia;
c.	judecătoriile de plasă, tribunalele de comitat, tablele judecătoreşti şi Curia.

ANS: C PTS: 1

66. Următoarele coduri au avut aplicabilitate în sistemul penal din Basarabia, în perioada 1845-1917:

a.	Codul pedepselor criminale şi corecţionale din august 1845 şi Codul penal din martie 1903;
b.	Statutul pedepselor din noiembrie 1884 si Legea pedepselor din 1845;
c.	Codul pedepselor criminale şi corecţionale din august 1845, Statutul pedepselor din noiembrie 1884 şi Codul penal din martie 1903.

ANS: C PTS: 1

67. Ce organe proprii, provizorii, a avut Transilvania după Decretul nr. 3631 din 13 decembrie 1918?

a.	Marele Sfat Naţional, Consiliul Dirigent;
b.	Sfatul Naţional, Guvernatorul;
c.	Consiliul Dirigent, Guvernatorul.

ANS: A PTS: 1

68. Care erau instanţele de judecată, potrivit Codului de procedură penală (1865)?

a.	judecătoriile de plasă, tribunalele de judeţ;
b.	Curţile de apel (Bucureşti, Iaşi, Craiova, Focşani, Galaţi);
c.	judecătoriile de plasă, tribunalele de judeţ, curţile cu juri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ANS: C PTS: 1

69. Cine exercita puterea legislativă, potrivit Statutului Dezvoltator (1864)?

a.	Domnul şi Adunarea Electivă;
b.	Parlamentul şi Adunarea Electivă;
c.	Domnul şi Parlamentul.

ANS: C PTS: 1

70. Ce reprezenta căsătoria, potrivit Codului Civil din 1865?

a.	un act religios;
b.	un act religios şi un act civil;
c.	un act pur civil.

ANS: C PTS: 1

71. Prin ce fel de acte putea fi transmisă proprietatea, potrivit Codului Civil din 1865?

a.	acte juridice încheiate între persoane în viaţă sau prin acte juridice încheiate pentru cauză de moarte;
b.	acte juridice încheiate între persoane în viaţă;
c.	acte juridice încheiate pentru cauză de moarte.

ANS: A PTS: 1

72. Codul Civil a reglementat, pe lângă contracte, şi garanţiile. De câte tipuri erau acestea?

a.	personale şi reale;
b.	oficiale şi neoficiale;
c.	publice şi private.

ANS: A PTS: 1

73. În ce categorii se împărţeau succesorii legali, potrivit Codului Civil din 1865?

a.	succesori legitimi şi colaterali;
b.	descendenţi şi ascendenţi;
c.	succesori legitimi, succesori neregulaţi, succesori anormali.

ANS: C PTS: 1

74. Potrivit Codului Penal (1865), crimele şi delictele au fost grupate în patru categorii:

a.	trădarea, calomnia, distrugerea de bunuri, furtul;
b.	infracţiuni îndreptate împotriva statului, infracţiuni împotriva Constituţiei, infracţiuni împotriva intereselor publice, infracţiuni contra intereselor particulare;
c.	omorul, abuzul de putere, falsificarea operatiunilor electorale, infracţiuni contra libertăţii.

ANS: B PTS: 1

75. Care erau căile de atac ordinare şi extraordinare, potrivit Codului de procedură civilă (1865)?

a.	apelul, opoziţia, contestaţia şi recursul;
b.	apelul, opoziţia;
c.	apelul, opoziţia, contestaţia.

ANS: A PTS: 1

76. Prin Legea rurală din 14 august 1864 s-a desfiinţat:

a.	regimul clăcăşiei;
b.	dijma;
c.	podvezile.

ANS: A PTS: 1

77. Legea electorală din anul 1864 a prevăzut ca alegătorii să fie ori primari ori direcţi. Ce a menţinut însă această lege?

a.	censul pe avere;
b.	votul uninominal;
c.	votul pe listă.

ANS: A PTS: 1

78. Prin ce act s-a realizat restrângerea atribuţiilor caimacamiei la cele pur administrative?

a.	Proclamaţia de la Islaz;
b.	Constituţia din anul 1866;
c.	Convenţia de la Paris (1858).

ANS: C PTS: 1

79. Prin Regulamentele Organice, introducându-se principiul separaţiei puterilor, Divanul nu a mai păstrat decat anumite atribuţii. Care sunt acestea?

a.	atribuţii judecătoreşti (instanţa supremă de judecată);
b.	votarea proiectelor de legi;
c.	votarea bugetelor.

ANS: A PTS: 1

80. Care a fost actul care s-a tipărit, pe baza Codului comercial francez, în anul 1840, în Ţara Românească?

a.	Codul Caragea;
b.	Codul Comercial;
c.	Condica de Comerciu.

ANS: C PTS: 1

81. Potrivit Regulamentelor Organice, domnul avea iniţiativa legilor. Prin ce trimitea el proiectele de legi în Valachia (Muntenia)?

a.	tidula domnească;
b.	curier;
c.	pitac domnesc.

ANS: C PTS: 1

82. Potrivit Regulamentelor Organice, domnul era obligat să convoace Adunarea în fiecare an la 1 decembrie. Ce se întampla la începutul fiecărei sesiuni?

a.	se citea Ofisul domnesc de deschidere;
b.	se fixa perioada sesiunii ordinare, de doua luni;
c.	se fixa numărul şedinţelor, pe lună.

ANS: A PTS: 1

83. Cine exercita puterea domnească în caz de vacantă de domnie, potrivit Regulamentelor Organice?

a.	Vremelnica Ocârmuire a Caimacamilor;
b.	Miniştrii guvernului;
c.	Sfatul administrativ.

ANS: A PTS: 1

84. Potrivit Regulamentelor Organice, instanţele civile ordinare erau de trei grade. Cel de-al treilea grad de jurisdicţie revenea Înaltului divan, în Ţara Românească, şi Divanului Domnesc, în Moldova. Ce judecau acestea?

a.	apelurile declarate împotriva hotărârilor judecătoriilor de judeţ şi tribunalelor de ţinut;
b.	apelurile declarate împotriva deciziilor divanurilor judecătoreşti şi tribunalelor de comerţ;
c.	apelurile declarate împotriva hotărârilor judecătoriilor de prin sate.

ANS: B PTS: 1

85. Care erau căile de atac în cadrul procedurii de judecată, potrivit Regulamentelor Organice?

a.	opoziţia şi apelul;
b.	recursul;
c.	contestaţia.

ANS: A PTS: 1

86. Ce erau consideraţi domnii, potrivit Convenţiei de la Balta-Liman (1849)?

a.	înalţi funcţionari otomani numiţi pe un termen de 7 ani de puterea suzerană, cu acordul puterii protectoare;
b.	înalţi funcţionari otomani numiţi pe un termen de 3 ani de puterea suzerană, cu acordul puterii protectoare;
c.	înalţi funcţionari otomani numiţi pe un termen de 7 ani de puterea protectoare cu acordul puterii suzerane.

ANS: A PTS: 1

87. Potrivit Constituţiei din anul 1938, dreptul de vot în România se exercita de la vârsta de:

a.	18 ani;
b.	25 ani;
c.	30 ani.

ANS: C PTS: 1

88. Care erau principalele reglementări ale Legii pentru organizarea judecătorească din august 1938?

a.	înfiinţarea judecătoriei comunale şi excluderea curţilor cu juraţi;
b.	inamovibilitatea magistraţilor;
c.	executarea hotărârilor în numele legii.

ANS: A PTS: 1

89. Din câţi dregători (boieri mari divăniţi) era alcătuit Sfatul sau Divanul Domnesc, în epoca fanariotă (numit Divanul Prinţipatului Valahiei sau Divanul Moldovei)?

a.	12, numiţi de domn;
b.	12, numiţi de marele vizir;
c.	21, numiţi de sultan;

ANS: A PTS: 1

90. În ce a constat reforma justiţiei iniţiată de Constantin Mavrocordat?

a.	ierarhizarea instanţelor;
b.	numirea ispravnicilor pentru pricinile comerciale;
c.	crearea instituţiei judecătorilor de profesie.

ANS: C PTS: 1

91. Care au fost principalele aspecte ale reformei lui Alexandru Ipsilanti?

a.	înfiinţarea curţilor de apel;
b.	ierarhizarea instanţelor;
c.	extinderea atribuţiilor ispravnicilor.

ANS: B PTS: 1

92. În perioada fanariotă, Biserica fanariotă era considerată biserica naţională. Mitropolitul ocupa locul de cinste, alături de domnitor, în divan. Cum se numea raportul scris pe care îl adresa acesta domnitorului atunci când judeca singur o pricină?

a.	anaforă;
b.	afurisenie;
c.	caterisire.

ANS: A PTS: 1

93. Cum s-a numit noua unitate fiscală, alcătuită dintr-un număr variabil de birnici solidari la plată, instituită în anul 1783, în Principatele Române?

a.	bir;
b.	haraciu;
c.	ludea.

ANS: C PTS: 1

94. Prin reformele lui Constantin Mavrocordat din anul 1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova, dependenţa personală a fost abolită. Care a fost efectul acestei măsuri?

a.	producătorii direcţi au devenit persoane libere sub raportul capacităţii de drept, desfiinţându-se legarea lor de pământ;
b.	producătorii direcţi au primit casa şi gradina şi drept de folosinţă a islazurilor şi pădurilor;
c.	producătorii direcţi au primit în proprietate pământ arabil şi pădure;

ANS: A PTS: 1

95. Care sunt izvoarele obligaţiilor prezente în Codul Calimach?

a.	legea, contractul, delictul;
b.	tocmeala, vătămarea, neîndeplinirea obligaţiilor;
c.	tocmeala, prejudiciile cauzate de intenţie.

ANS: A PTS: 1

96. Prin reforma judiciară a lui Constantin Mavrocordat s-a acordat o atenţie sporită procedurii scrise şi organizării arhivelor instanţelor. În câte exemplare era redactată hotărârea (Carte de judecată)?

a.	două exemplare (unul pentru arhiva judecătoriei şi unul pentru partea care câstigase procesul)
b.	trei exemplare (unul pentru arhiva judecătoriei, unul pentru partea care câstigase procesul şi unul pentru cel care pierduse procesul )
c.	un exemplar (pentru judecătorie)

ANS: A PTS: 1

97. Alexandru Ipsilanti a înfiinţat o instituţie însărcinată să culeagă normele de drept consuetudinar în scopul unificării şi codificării legilor. Cum se numea aceasta?

a.	Divan;
b.	Arhive;
c.	Logofeţia de obiceiuri.

ANS: C PTS: 1

98. În anul 1714, în Muntenia, normele şi procedurile judiciare au fost codificate în Capetele de porunci, această codificare fiind realizată de către:

a.	Antim Ivireanul;
b.	Mihai Fotino;
c.	Alexandru Ipsilanti.

ANS: A PTS: 1

99. Sobornicescul hrisov (1785, Moldova) redactat de Alexandru Mavrocordat era o legiuire specială ce cuprindea:

a.	două hrisoave domneşti de întărire a unor anaforale ale Sfatului de obşte;
b.	trei hrisoave domnesti de întărire a unor anaforale ale Sfatului de obşte;
c.	patru hrisoave domneşti de întărire a unor anaforale ale Sfatului de obşte.

ANS: A PTS: 1

100. În ce an a fost adoptată Legea privitoare la ridicarea incapacităţii femeii măritate?

a.	1923;
b.	1929;
c.	1932.

ANS: C PTS: 1

101. Ce reprezentau capitulaţiile?

a.	sume periodice plătite de Ţările Române sultanului şi înalţilor demnitari turci;
b.	impozite personale;
c.	tratatele dintre Ţările Române şi Imperiul otoman.

ANS: C PTS: 1

102. Ce fel de delicte reprezentau înalta tradare, delapidarea, luarea de mită în sistemul penal al Daciei romane?

a.	delicte private (furt din proprietatea privată, tâlhărie, omor, tulburare de posesie etc.);
b.	delicte publice (infracţiuni împotriva intereselor statului);
c.	delicte publice şi delicte private.

ANS: B PTS: 1

103. Ce reflectă Tripticele din Transilvania?

a.	dreptul penal al Daciei romane;
b.	procedura de judecată romană;
c.	dreptul contractual al Daciei romane.

ANS: C PTS: 1

104. În materie penală, guvernatorul avea ius gladii. Ce însemna acesta?

a.	dreptul de a condamna la moarte pe locuitorii provinciei;
b.	dreptul de a conduce armata;
c.	dreptul de a stabili impozite.

ANS: A PTS: 1

105. În ceea ce priveşte dreptul de proprietate, în ce au fost transformate pământurile cucerite de armata romană?

a.	ager publicus (proprietatea statului roman);
b.	proprietate peregrină;
c.	proprietate provincială, exercitată de locuitorii liberi care aveau drept de posesiune şi de uzufruct.

ANS: A PTS: 1

106. Cetăţenii romani care locuiau, majoritatea, în oraşele provinciei Dacia se bucurau de următoarele drepturi:

a.	Ius honorum şi ius comercii;
b.	Ius militiae, ius suffragii, ius conubii şi ius militiae;
c.	Ius honorum, ius comercii, ius conubii, ius militiae, ius suffragii.

ANS: C PTS: 1

107. Ce însemna dreptul de cnezat, conform lui Ius valachicum?

a.	dreptul de folosinţă asupra unei întinderi de pământ;
b.	dreptul de a ţine moara sau crâşma şi dreptul de a fi scutiţi de unele dări;
c.	toate (dreptul de folosinţă asupra unei întinderi de pământ, dreptul de a ţine moara sau crâşma, dreptul de a fi scutiţi de unele dări ).

ANS: C PTS: 1

108. Care sunt categoriile de proprietate reglementate de Constituţia din anul 1948?

a.	proprietatea statului, proprietatea organizaţiilor cooperatiste, proprietatea particularilor, persoane fizice sau juridice;
b.	proprietatea publică, proprietatea privată;
c.	proprietatea socialistă, proprietatea capitalistă.

ANS: A PTS: 1

109. Care erau instanţele judecătoreşti, potrivit Constituţiei din anul 1948?

a.	judecătoriile populare; tribunalele; Curtea Supremă;
b.	asesori populari, tribunalele, instanţele speciale;
c.	judecătoriile populare; tribunalele; Curtea Supremă.

ANS: A PTS: 1

110. Ce fel de organ era Consiliul de Coroană creat la 30 martie 1938?

a.	un organ consultativ al regelui;
b.	un organ echivalent Parlamentului;
c.	un organ al puterii executive.

ANS: A PTS: 1

111. Care sunt trăsăturile fundamentale ale Constiţutiei din 1938?

a.	transformarea Parlamentului într-un organ auxiliar al regelui;
b.	separarea puterilor în stat;
c.	proclamarea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor.

ANS: A PTS: 1

112. Prin Legea asupra contractelor de muncă din anul 1929 s-a prevăzut ca femeia să aibă dreptul de a-şi încasa salariul şi de a dispune de el. În ce condiţii putea femeia să încheie convenţii de muncă?

a.	trebuia să ceară consimţamântul soţului;
b.	trebuia să ceară consimţământul primăriei;
c.	trebuia să ceară consimţământul unei judecătorii.

ANS: A PTS: 1

113. Cum s-a mai numit Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii publice (1924)?

a.	Legea Mironescu;
b.	Legea Brătianu;
c.	Legea Mârzescu.

ANS: C PTS: 1

114. Ce fel de caracter avea prima fază a procesului (cercetarea, urmărirea, instrucţia), potrivit Codului de procedură penală din 1935?

a.	acuzatorial;
b.	inchizitoral;
c.	burghez.

ANS: A PTS: 1

115. În decembrie 1938 s-au pus bazele Frontului Renaşterii Naţionale, unica formaţiune politică autorizată care, în anul 1940 şi-a schimbat denumirea în:

a.	Partidul Naţiunii;
b.	Partidul Poporului;
c.	Garda de Fier.

ANS: A PTS: 1

116. Prin Decretul-lege nr. 1849/ 1944, consecinţă a semnării Convenţiei de armistiţiu, Guvernul şi Înaltul Comandament Român se obligau să colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat în scopul:

a.	înfrangerii Germaniei hitleriste;
b.	democratizării ţării;
c.	arestării şi judecării persoanelor acuzate de crime de razboi.

ANS: C PTS: 1

117. Cui aparţinea iniţiativa legislativă, potrivit Constituţiei României din anul 1948?

a.	Guvernului;
b.	Guvernului, precum şi deputaţilor, în număr de cel puţin o cincime din numărul total al membrilor Adunării;
c.	Prezidiului MAN.

ANS: B PTS: 1

118. Constituţia din anul 1952 a statuat existenţa a trei sectoare în economia naţională. Care sunt acestea?

a.	sectorul socialist, sectorul micii producţii de mărfuri şi sectorul particular-capitalist;
b.	sectorul cooperatist, sectorul privat, sectorul socialist;
c.	sectorul socialist, sectorul capitalist, sectorul de stat.

ANS: A PTS: 1

119. Pe ce se baza economia naţională, potrivit Constituţiei din anul 1965?

a.	proprietatea capitalistă;
b.	proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie – de stat şi cooperatistă;
c.	proprietatea personală a ţăranilor cooperatori.

ANS: B PTS: 1

120. Funcţionarii publici au dobândit un statut propriu, formând o asociaţie distinctă, începând din anul:

a.	1866;
b.	1923;
c.	1925.

ANS: B PTS: 1

121. Prin Legea nr. 1/1968 privind organizarea administrativă a ţării, teritoriul României a fost împărţit în:

a.	judeţe, oraşe, comune
b.	regiuni, raioane, oraşe şi comune
c.	judeţe, raioane, oraşe şi comune

ANS: A PTS: 1

122. De către cine este reprezentată autoritatea legiuitoare a ţării, potrivit Constituţiei României adoptată în anul 1991?

a.	Guvernul României;
b.	Parlamentul României;
c.	Curtea Constituţională.

ANS: B PTS: 1

123. Ce instituţie a introdus Constituţia României, pentru prima dată în istoria românilor, în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti?

a.	Avocatul Poporului;
b.	Consiliul Legislativ şi Curtea Constituţională;
c.	Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ şi Curtea Constituţională.

ANS: C PTS: 1

124. Cum se numeau poruncile date de regele Burebista, inspirate de divinitate?

a.	contracte;
b.	belagines;
c.	obiceiurile pământului.

ANS: B PTS: 1

125. Ce semnificaţie are dreptul de protimisis?

a.	dreptul de preferinţă acordat rudelor şi vecinilor în caz de vânzare a unor unelte, vite;
b.	dreptul de a vinde celui ce oferă un preţ mai mare;
c.	dreptul de preferinţă acordat rudelor şi vecinilor în caz de vânzare a unui teren.

ANS: B PTS: 1

126. Cine erau uzurpatorii?

a.	cei care îşi făureau o filiaţie falsă pentru a ajunge în Sfatul domnesc;
b.	cei care încălcau regulile privind alegerea şi ereditatea;
c.	rudele cu vocaţie succesorală.

ANS: B PTS: 1

127. Care erau cele două condiţii pentru a deveni domn?

a.	filiaţia cu unul dintre boierii de slujbă şi o avere considerabilă;
b.	ereditatea şi alegerea;
c.	calităţi organizatorice, militare şi popularitate.

ANS: B PTS: 1

128. Ce presupunea asocierea la domnie?

a.	o cale pasnică de a restrânge sfera rudelor cu pretenţie la domnie;
b.	o modalitate de a propune anticipat alt domnitor;
c.	o recomandare adresată Adunării Stărilor.

ANS: A PTS: 1

129. Ce presupunea calitatea de boier?

a.	exercitarea dreptului de proprietate asupra unor moşii;
b.	recunosterea expresă a domnitorului;
c.	exercitarea dreptului de proprietate asupra unor moşii şi recunoşterea expresă a domnitorului.

ANS: C PTS: 1

130. Ce era Sfatul domnesc?

a.	instanţă de judecată;
b.	organ central cu diverse atribuţii;
c.	cea mai înaltă dregătorie;

ANS: B PTS: 1

131. Ce sancţiune prevedea Legea Ţării în cazul omuciderii?

a.	pedeapsa cu moartea;
b.	confiscarea averii;
c.	ocna pe viaţă.

ANS: A PTS: 1

132. Ce reprezenta hiclenia ca infracţiune prevazută în Legea Ţării?

a.	trădarea domnului de către boieri;
b.	procedura de recuperare a banilor vistieriei;
c.	despăgubirea victimei faptelor antisociale.

ANS: A PTS: 1

133. Cum era pedepsit osluhul?

a.	confiscarea intregii averi;
b.	amenda in produse agricole;
c.	pedeapsa cu mortea.

ANS: C PTS: 1

134. Ce reprezenta compoziţiunea, potrivit Legii Ţării?

a.	cea mai gravă infracţiune;
b.	o procedură prin care infractorii puteau să-şi răscumpere pedeapsa;
c.	o modalitate de recuperare a banilor furati.

ANS: B PTS: 1

135. De câte feluri erau pedepsele prevăzute de Legea Ţării?

a.	fizice, băneşti şi închisoarea;
b.	fizice şi bănesti;
c.	închisoarea şi pedepsele fizice.

ANS: A PTS: 1

136. Ce fel de probe se puteau administra, potrivit Legii Ţării?

a.	testimoniale;
b.	numai cele scrise;
c.	orale şi scrise.

ANS: C PTS: 1

137. Cine erau juratorii?

a.	oamenii buni si bătrâni;
b.	martorii care jurau pe Biblie;
c.	boieri care jurau că vor face dreptate

ANS: C PTS: 1

138. Ce rol aveau aldămăşarii?

a.	vizau probele preconstituite pentru contractele de vânzare;
b.	înlocuiau unele categorii de martori;
c.	înlocuiau garanţiile reale.

ANS: A PTS: 1

139. Ce sarcini îndeplineau dregătorii?

a.	sarcini judecătoreşti;
b.	sarcini judecatoreşti şi administrative;
c.	sarcini judecătoreşti, militare şi administrative.

ANS: B PTS: 1

140. Care sunt primele pravile scrise în limba română?

a.	Pravila de la Targoviste şi cea de la Putna;
b.	Pravila de la Mănăstirea Bistriţa şi cea de la Galaţi;
c.	Pravila de la Govora şi Pravila Sfinţilor Apostoli.

ANS: C PTS: 1

141. Care era valoarea pravilelor bisericeşti?

a.	prevedeau modele de conduită morală;
b.	au fost aplicate de instanţe;
c.	au inspirat doctrina de specialitate.

ANS: B PTS: 1

142. Ce erau hrisoavele domneşti?

a.	totalitatea actelor pe care le semna domnul;
b.	soluţii practice la cazurile judecate de către domn;
c.	hotărâri de întarire a soluţiilor date de Sfatul domnesc.

ANS: B PTS: 1

143. Prin ce a rămas renumită Cartea românească de învăţătură?

a.	pravila în limba română;
b.	codificare laică din istoria dreptului;
c.	esenţa operei lui Mihai Viteazul.

ANS: B PTS: 1

144. La ce se refereau textele din cuprinsul Pravilei cea Mare?

a.	relaţiile internaţionale;
b.	autoritatea de lucru judecat.
c.	relaţiile feudale din agricultură şi instituţii de drept civil, penal şi procesual.

ANS: C PTS: 1

145. Care erau instanţele de judecată prevăzute în primele codificări româneşti?

a.	civile şi penale;
b.	pentru minori şi pentru adulţi;
c.	laice şi bisericeşti.

ANS: C PTS: 1

146. Ce mijloace de probă recunoşteau primele codificări româneşti?

a.	cercetarea la faţa locului şi înscrisurile, martorii;
b.	înscrisurile, martorii, juramântul şi expertizele;
c.	juramântul şi expertizele.

ANS: B PTS: 1

147. Prin ce se caracteriza sistemul juridic în Transilvania, în sec. XV?

a.	sistem centralizat;
b.	coexistau 3 sisteme juridice;
c.	sistem discriminatoriu.

ANS: C PTS: 1

148. Ce condiţii erau prevăzute pentru încheierea căsătoriei în Statutele Ţării Făgăraşului?

a.	logodna prealabilă;
b.	consimţământul mirilor;
c.	consimţământul părinţilor.

ANS: C PTS: 1

149. Ce sistem de promovare a domnului a fost aplicat în timpul regimului turco-fanariot?

a.	sistemul alegerii ereditare;
b.	sistemul alegerii şi confirmării;
c.	sistemul numirii de către Poartă.

ANS: C PTS: 1

150. 1. Cine erau volintirii?

a.	persoane care sprijineau politica Imperiului Otoman;
b.	persoane care luptau împotriva Imperiului Otoman;
c.	persoane care erau scutite de impozite.

ANS: B PTS: 1

151. Care au fost principalele condici adoptate în sec. al XVIII-lea?

a.	Pravilniceasca Condică, Codul lui Calimach şi Legiuirea Caragea;
b.	Pravilniceasca Condică şi Codul lui Calimach;
c.	Codul lui Calimach şi Legiuirea Caragea.

ANS: A PTS: 1

152. În ce acte sunt cuprinse principiile noii organizări constituţionale ale lui Tudor Vladimirescu?

a.	Proclamaţia de la Padeş şi cea de la Bolintin;
b.	Proclamaţia de la Bolintin şi de la Bucureşti;
c.	Proclamaţia de la Padeş, Bolintin şi de la Bucureşti.

ANS: C PTS: 1

153. Care erau atributele domniei, potrivit Regulamentelor Organice?

a.	electivă şi ereditară;
b.	nobiliară şi electivă;
c.	nobiliară, viageră şi electivă.

ANS: C PTS: 1

154. Ce tipuri de transformări a suferit Divanul Domnesc sub impactul Regulamentelor Organice?

a.	privind competenţa şi raporturile cu celelalte adunări;
b.	privind componenţa şi relaţiile cu domnitorul;
c.	privind competenţa şi componenţa.

ANS: C PTS: 1

155. Sistemul juridic din perioada 1821-1848:

a.	consacră principiul legalitaţii;
b.	împrumută elemente din legislaţia austriacă;
c.	reflectă trecerea la dreptul socialist.

ANS: A PTS: 1

156. Ce reglementări cuprindeau cele două Regulamente Organice?

a.	dr. constituţional, dr. civil, dr. comercial, dr. penal, dr. procesual;
b.	dr. constituţional, dr. civil, dr. comercial;
c.	dr. civil, dr. comercial, dr. penal.

ANS: A PTS: 1

157. Programul Revoluţiei de la 1848 cuprindea următoarele principii constituţionale burgheze:

a.	principiul separaţiei puterilor în stat şi al responsabilităţii ministeriale;
b.	principiul separaţiei puterilor în stat şi inamovibilităţii judecatorilor;
c.	principiul separaţiei puterilor în stat, al responsabilităţii ministeriale şi al inamovibilităţii judecătorilor.

ANS: C PTS: 1

158. Ce dovedesc Tripticele din Transilvania?

a.	tipurile de testament folosite de daci;
b.	modificarea cutumelor locale;
c.	adaptarea instituţiilor juridice române la condiţiile locale.

ANS: C PTS: 1

159. Ce presupunea sistemul democraţiei militare?

a.	alegerea şefilor militari de către Adunarea poporului;
b.	alcătuirea Adunării poporului din şefii militari;
c.	desfăşurarea unor campanii militare.

ANS: A PTS: 1

160. Sunt trăsături ale monarhiei dace:

a.	alternanţa puterii laice şi religioase în competenţa aceleiaşi persoane;
b.	monopolul viceregelui asupra regiunilor cu regim special;
c.	tendinţa de contopire a atribuţiilor supreme.

ANS: A PTS: 1

161. Reprezentanţa Naţională era formată din 2 adunări, potrivit Constituţiei din 1866. Care erau acestea?

a.	Senatul şi Adunarea Deputaţilor;
b.	Senatul şi Camera Deputaţilor;
c.	Senatul şi Adunarea Poporului.

ANS: A PTS: 1

162. O ameninţare la adresa independenţei naţionale provenea din dispoziţiile tratatului secret pe care regele Carol I l-a încheiat personal cu Austro-Ungaria şi Germania. Care este motivul pentru care acest tratat a fost considerat neconstituţional?

a.	Parlamentul, deşi înştiinţat de existenţa tratatului, nu i-a acordat aviz favorabil;
b.	Parlamentul nu era înştiinţat de încheierea lui;
c.	Tratatul nu a primit girul Adunării Deputaţilor.

ANS: B PTS: 1

163. Care este actul prin care se recunoaşte cnezilor români din Bereg (Ardeal) dreptul de a îşi alege dintre ei voievodul?

a.	documentul din 30 septembrie 1364;
b.	documentul din 29 august 1363;
c.	documentul din 30 octombrie 1366.

ANS: A PTS: 1

164. În ce an s-a constituit Unio Trium Nationum?

a.	1487;
b.	1446;
c.	1437.

ANS: C PTS: 1

165. Ultima reorganizare a provinciei Dacia a fost înfăptuită de către Marcus Aureliu în urma răscoalei din anul:

a.	164;
b.	166;
c.	168;

ANS: C PTS: 1

166. Tratatul încheiat între Domitian si Decebal a fost considerat de către Împaratul Traian ca fiind umilitor pentru Roma şi ca urmare, încălcat de către acesta. Cand a avut loc primul război între daci şi romani?

a.	101-103;
b.	101-102;
c.	100-102.

ANS: B PTS: 1

167. În urma unor lupte crâncene, statul dac a fost supus şi transformat în provincie romană. Cand a avut loc al doilea război între daci şi romani?

a.	105-106;
b.	104-105;
c.	103-104.

ANS: A PTS: 1

168. După reorganizarea înfăptuită de către Hadrian, armata Daciei superioare era condusă de către legatul imperial. Cine erau cei care conduceau armatele din Dacia inferioară şi Dacia Porolissensis?

a.	viceguvernatorul şi procuratorii financiari locali;
b.	procuratorii presidiali;
c.	procuratorii financiari locali.

ANS: B PTS: 1

169. Bogdan, voievodul Oltului a obţinut la Posada o strălucită victorie împotriva lui Carol Robert, regele Ungariei, aceasta reprezentând actul de naştere a Ţării Româneşti de sine stătătoare. În ce an a avut loc această bătălie?

a.	1330;
b.	1463;
c.	1359.