Drept_1_IDR_1

DREPT ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC 1

 

MULTIPLE CHOICE

 

           1.           De către cine era detinută puterea supremă în statul dac până la cucerirea Daciei de către romani?

 

a.

vicerege;

b.

rege;

c.

preoţi.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           2.           Cui îi era încredinţată puterea judecătorească în statul geto-dac?

 

a.

regelui;

b.

nobilimii;

c.

preoţilor.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           3.           Cui revenea cea mai mare competenţă, după împărat, în Dacia romană?

 

a.

Concilium-ului Provinciae Daciarum trium; 

b.

Preotului cultului imperial din provincie (preot al altarului lui Augustus);

c.

guvernatorului provinciei (legatus Augusti praetore).

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           4.           Cum au trăit geto-dacii până la formarea statului lor?

 

a.

în uniuni de triburi;

b.

în comunităţi vicinale;

c.

în regate.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           5.           Care este semnificaţia termenului canabae?

 

a.

aşezări civile cu statut quasi-urban întemeiate în jurul castrelor de către meşteşugari, negustori, bancheri, veterani;

b.

aşezări rurale de tip roman constituite pe teritoriul unei colonii, fiind conduse de unul sau doi magistraţi ori de praefectus;

c.

comune rurale mai mici cu pământuri, fonduri şi magistraţi proprii, depinzând de unitatea administrativă pe al cărei teritoriu era situată.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           6.           Peregrinii se împărţeau în două categorii:

 

a.

provinciali,obişnuiţi;

b.

obişnuiţi, deditici;

c.

provinciali, deditici.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   7.           Ce categorii cuprindea proprietatea privată în Dacia romană?

 

a.

proprietatea provincială şi proprietatea peregrină; 

b.

proprietatea quiritară (romană) şi proprietatea peregrină; 

c.

proprietatea quiritară (romană), proprietatea peregrină şi proprietatea provincială. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   8.     În cadrul comunităţilor vicinale româneşti, căsătoria se încheia prin liberul consimţământ al ambilor soţi. De către cine putea fi cerut divorţul?

 

a.

de către părinţii oricăruia dintre soţi în caz de adulter sau rele tratamente dovedite; 

b.

de către parinţii soţului; 

c.

de către oricare dintre soţi.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   9.           În cadrul obştilor săteşti puterea judecătorească era exercitată de către:

 

a.

judele sătesc şi Adunarea obştii; 

b.

familia implicată;

c.

judele sătesc şi Sfatul oamenilor buni şi bătrâni.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           10.         La ce se referă termenul de Ius Valachicum?

 

a.

dreptul vlahilor, Legea Ţării, obiceiul pământului; 

b.

numai norme din domeniul dreptului public;

c.

numai norme de drept privat referitoare la raporturile agrare. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   11.   Legea Ţării a preluat anumite dispoziţii din dreptul daco-roman în privinţa contractelor, aducând însă şi elemente noi. Care a fost contractul care a cunoscut cea mai amănunţită reglementare?

 

a.

contractul de împrumut;

b.

zălogul; 

c.

contractul de vânzare-cumpărare. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   12.         O forma de căsătorie admisă de Legea Ţării era căsătoria cu fuga. Ce presupunea

aceasta?

 

a.

un simulacru de răpire a fetei de către viitorul soţ, cu consimţământul fetei; 

b.

o rapire cu forţa a fetei, cu consimţământul familiei sale; 

c.

o rapire a fetei de către familia băiatului, fără consimţământul fetei şi băiatului. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   13.   Legea Ţării a adus o reglementare amănunţită asupra infracţiunilor. Ce infracţiuni erau considerate cele mai grave?

 

a.

furtul şi violenţa; 

b.

infracţiunile împotriva statului, proprietaţii şi persoanei; 

c.

infracţiunile de omucidere; 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   14.   Ordaliile, potrivit clasificării Legii Ţării, făceau parte din categoria probelor orale şi constau în:

 

a.

invocarea divinităţii pentru ca puterea divină să arate de partea cui este dreptatea;

b.

proba cu juratori;

c.

jurământul obişnuit.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           15.         Care erau trăsăturile Legii Ţării?

 

a.

unitară din punct de vedere geografic, completă şi trainică;

b.

unitară din punct de vedere geografic, unitară din punct de vedere social, completă,  receptivă, originară şi trainică;

c.

unitară din punct de vedere geografic, unitară din punct de vedere social, completă,  receptivă, originală şi trainică.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   16.   Justiţia feudală derivă din contractul de vasalitate dintre senior şi vasal. În timp, s-au conturat trei sisteme judiciare cu evoluţii şi ponderi diferite de la o perioadă la alta, de la un stat la altul. Care sunt acestea?

 

a.

justiţie ecleziastică, justitie feudală, justitie regală;

b.

justiţie ecleziastică, justiţia proprietaţii, justiţia cavalerilor;

c.

justiţia regală, justiţia cavalerilor, justiţia cutumei.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           17.         Cu ce a fost înlocuită regenţa în statele feudale româneşti, începând cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea?

 

a.

locotenenţa domnească;

b.

Sfatul domnesc;

c.

Adunarea stărilor privilegiate. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   18.   Care erau principalii dregători civili de sfat, în Ţarile Române, în perioada feudalismului centralizat?

 

a.

logofătul, vornicul, postelnicul, domnul, vistiernicul, paharnicul, hatmanul; 

b.

hatmanul, pârcalabul, armaşul, vornicul;

c.

logofătul, vornicul, postelnicul, vistiernicul, paharnicul, stolnicul, comisul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   19.         Transilvania a devenit în anul 1541:

 

a.

principat autonom sub suzeranitatea habsburgică; 

b.

principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman; 

c.

provincie autonomă sub suzeranitatea maghiară. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   20.         Prin ce act a fost instituit Guberniul?

 

a.

Aprobate Constitutiones;

b.

Compilatae Constitutiones; 

c.

Diploma leopoldină. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   21.   Organizarea administrativ-teritorială în statele româneşti medievale a avut la bază vechea structură a uniunilor de obşti. În ce unităţi teritorial-administrative era organizată Moldova?

 

a.

judeţe conduse de judeţi, bani sau vornici;

b.

comitate conduse de voievozi şi pârcalabi; 

c.

ţinuturi conduse de judeţi, sudeţi, vornici, staroşti, pârcalabi.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   22.         Comitatele regale şi nobiliare în Transilvania medievală erau conduse de către:

 

a.

un comite numit de rege sau de voievod şi un vicecomite, ca locţiitor al acestuia; 

b.

cneji şi juzi; 

c.

vicerege şi comite.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   23.   Care erau instanţele judecătoreşti în perioada feudalismului, în Ţara Românească şi Moldova?

 

a.

instanţe supreme, instanţe locale; 

b.

domnul şi Sfatul domnesc;

c.

instanţa sătească, instanţa senorială. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   24.         Ce forme îmbracă rudenia în perioada feudală, în Ţările Române?

 

a.

rudenia după mamă, rudenia după căsătorie; 

b.

rudenia naturală (de sânge), rudenia prin alianţă (căsătoria), rudenia spirituală (prin botez), rudenia prin înfraţire şi înfiere;

c.

rudenia prin adopţiune fără consimţământul parinţilor, rudenia între naşi şi fini. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   25.   În perioada feudală, în Ţările Române, căsătoria deşi nu se încheia printr-un act scris era precedată de:

 

a.

logodnă contractată, de obicei, cu prilejul peţitului;

b.

ceremonialul de nuntă;

c.

cununia religioasă, ocazie cu care tinerii jurau credintă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   26.   În feudalism, dreptul de proprietate, la români, s-a caracterizat prin limitări, complexitate, suprapunere şi diversificarea proprietaţilor dupa titulari, ceea ce a dus la crearea mai multor categorii. Care sunt acestea?

 

a.

proprietatea domnească, proprietatea ţărănească;

b.

proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească;

c.

proprietatea domnească, proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească, proprietatea funciar urbană, proprietatea ţărănească.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   27.   Care sunt cele două forme ale răspunderii penale colective (dusegubina) în istoria medievală a românilor?

 

a.

răspunderea penală colectivă a satului pentru omorul sau furtul săvârşit pe teritoriul lui şi răspunderea penală familială; 

b.

răspunderea penală individuală şi răspunderea penală familială;

c.

răspunderea penală individuală şi răspunderea autorităţilor.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   28.         Cum se clasificau probele la români, în cadrul procedurii de judecată, în Evul Mediu?

 

a.

probe scrise, pricina, gâlceava; 

b.

probe orale, probe preconstituite, punerea cu soroc;

c.

probe scrise, probe orale, probe preconstituite.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   29.         Ce a reprezentat Îndreptarea Legii (Pravila cea Mare) tipărită la Târgovişte în anul 1652?

 

a.

prima încercare de codificare a nomocanoanelor bizantine, prelucrate într-o viziune proprie cu trăsături originale;

b.

prima pravilă oficială tipărită la tipografia Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi; 

c.

traducerea nomoncanonului grecesc al lui Mihail Malaxos. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   30.         Domnii Ţărilor Române erau numiţi în perioada regimului fanariot:

 

a.

direct de către  Poartă din rândul familiilor influente româneşti sau greceşti; 

b.

direct de către  Poartă numai din rândul familiilor greceşti; 

c.

direct de către  Sfatul de obşte al Moldovei şi Ţării Româneşti.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   31.   Prin reforma administrativă a lui Constantin Mavrocordat, în Ţara Românească, alături de judeţe au fost introduse noi diviziuni administrative. Care sunt acestea?

 

a.

ocoalele; 

b.

ocoalele şi plaiurile (în zonele de munte);

c.

plasele (la campie şi deal) şi plaiurile (în zonele de munte).

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   32.   Codul Civil al lui Scarlat Calimah a intrat în vigoare la 1 iunie 1717 în Moldova. Cum s-a mai numit acesta?

 

a.

Codica Ţivilă a Moldovei;

b.

Manualul juridic al Moldovei;

c.

Pandectele Moldovei.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   33.   Regulamentele Organice stabileau două categorii de instanţe judecătoreşti: ordinare şi extraordinare. Din prima categorie făceau parte:

 

a.

instanţele militare şi cele ecleziastice;

b.

instanţele civile (ordinare şi speciale);

c.

divanurile judecătoreşti înfiinţate la Bucureşti şi instanţele militare.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   34.         Regulamentele Organice au înlocuit impozitele directe şi indirecte:

 

a.

prin impozite directe pe venit; 

b.

prin scutirea boierimii şi clerului de impozite şi impozit direct pe inventarul mort şi viu din gospodărie;

c.

prin capitaţie unică şi scutirea boierimii şi clerului de impozite.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   35.         Ce au reprezentat Regulamentele Organice?

 

a.

un pas înainte în pregătirea unificării instituţionale; 

b.

un document care a introdus principii moderne în organizarea politică şi administrativă şi un pas înainte în pregătirea unificării instituţionale; 

c.

un document care a introdus principii moderne în organizarea politică şi administrativă. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   36.         Care erau mijloacele de probă, potrivit Regulamentelor Organice?

 

a.

ordaliile , jurământul şi înscrisurile; 

b.

jurământul, martorii, blestemul şi înscrisurile; 

c.

tortura, martorii şi blestemul.  

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           37.         Conform Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris (1864) s-a instituit sistemul parlamentar bicameral. Din ce era format Parlamentul?

 

a.

Camera Lorzilor şi Camera de Jos; 

b.

Adunarea Electivă si Adunarea Ponderatrică; 

c.

Senat şi Camera de Sus.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   38.         Ce reprezenta domnitorul, potrivit Constituţiei din 1866?

 

a.

puterea judecătorească;

b.

puterea legislativă;

c.

puterea executivă.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           39.         Care erau instanţele judecătoreşti, potrivit Constituţiei de la 1866?

 

a.

Judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene şi curţile cu juri;

b.

Curţile de apel şi curţile cu juri;

c.

Judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, Curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   40.         Care erau prerogativele Reprezentanţei Naţionale, potrivit Constituţiei din 1866?

 

a.

dreptul de veto absolut;

b.

sancţionarea şi promulgarea legilor;

c.

dezbaterea şi aprobarea legilor.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   41.         Codul penal a fost publicat în anul 1865 şi a ramas în vigoare până în anul:

 

a.

1937;

b.

1990;

c.

1948.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   42.         Ce instituţii noi s-au introdus, potrivit Constituţiei din 1923?

 

a.

contenciosul administrativ;

b.

consiliul legislativ;

c.

reprezentanţilor aleşi.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   43.         Potrivit Constituţiei din 1923, sistemul de vot era:

 

a.

cenzitar;

b.

universal;

c.

universal-limitat.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   44.         De către cine erau numiţi şi revocaţi miniştrii, potrivit Constituţiei din 1923?

 

a.

Rege;

b.

Parlament;

c.

Guvern.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   45.   De unde au fost împrumutate principiile introduse, pentru prima dată, de Constituţia română din 24 februarie 1938?

 

a.

URSS; 

b.

Germaniei naziste; 

c.

corporatismului fascist Italian. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   46.   În timpul regimului antonescian, organizarea judecătorească nu a suferit modificări structurale. Ce instanţe noi au fost create cu această ocazie?

 

a.

Tribunale politice; 

b.

Curţile de apel; 

c.

Instanţele militare speciale.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   47.         Colectivizarea a fost impusă printr-o serie de măsuri:

 

a.

constrângere economică permanentă;

b.

violenţă fizică, arestări, procese publice, internări în lagăre;

c.

constrângere economică permanentă, arestări, procese publice, internări în lagăre, violenţă fizică.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   48.         Organizarea legislativă a gospodăriilor agricole colective s-a realizat prin:

 

a.

„donaţii” de pământ facute prin constrângere; confiscarea averii celui care nu îşi achita impozitele şi cotele;

b.

confiscarea proprietăţilor de 50 ha şi peste; micşorarea impozitului agricol şi a cotelor;

c.

împroprietărirea ţăranilor; micşorarea impozitului agricol şi a cotelor.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   49.   Prin ce s-a evidenţiat activitatea Partidului Comunist în aplicarea articolului 209 din Codul Penal, între anii 1957-1959?

 

a.

supunerea la torturi pentru mărturisiri complete;

b.

confiscarea parţială sau totală a averilor celor care manifestau atitudine ostilă faţă de intrarea în gospodăriile agricole colective;

c.

pedepsirea actelor de nesupunere cu munca forţată.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   50.         Care erau organele supreme ale puterii de stat, potrivit Constituţiei din anul 1965?

 

a.

Marea Adunare Naţională şi Partidul Comunist Român;

b.

Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Miniştri;

c.

Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Stat.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   51.   Ce organism avea atribuţia de a reglementa sistemul electoral, de a organiza Consiliul de Miniştri, de a adopta şi de a modifica Constituţia, de a adopta bugetul de stat, potrivit Constituţiei din anul 1965?

 

a.

Consiliul de Stat;

b.

Consiliul de Miniştri;

c.

Marea Adunare Naţională.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   52.   Ce atribuţii avea Consiliul de Miniştri, ca organ suprem al administraţiei de stat, potrivit Constituţiei din anul 1965?

 

a.

stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi externe a statului, asigurarea executării legilor, elaborarea proiectului planului de stat şi a proiectului bugetului de stat;

b.

stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi externe a statului, stabilirea datei alegerilor de deputaţi, acordarea cetăţeniei;

c.

stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi externe a statului, stabilirea gradelor militare, acordarea decoraţiilor şi titlurilor de onoare.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   53.         Ce atribuţii îndeplinea Sfatul popular, potrivit Constituţiei din anul 1965?

 

a.

supraveghea respectarea legii de către ministere, adopta bugetul şi planul economic local;

b.

controla activitatea comitetelor executive ale Sfaturilor populare inferioare ierarhic;

c.

adopta bugetul şi planul economic local, alegea şi revoca comitetul executiv al sfatului popular.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   54.   Cui aparţine exercitarea conducerii generale a administraţiei publice, potrivit Constituţiei României adoptată în anul 1991?

 

a.

Parlamentului;

b.

Guvernului;

c.

Prefecţilor.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   55.   Ce organism are sarcina de verificare a constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor de guvern, potrivit Constituţiei României adoptată în 1991?

 

a.

Curtea de Conturi;

b.

Curtea Constituţională;

c.

organizaţiile nonguvernamentale.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           56.         Cine înfăptuia puterea judecătorească, potrivit Constituţiei din anul 1952?

 

a.

Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare şi instanţele judecătoreşti speciale;

b.

Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele regionale, tribunalele populare şi instanţele judecătoreşti speciale; 

c.

Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare, instanţele judecătoreşti speciale şi Arbitrajul de Stat; 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   57.         Care erau instanţele judecătoreşti, potrivit legii pentru organizarea judecătorească din anul 1909?

 

a.

Tribunalele de judeţ şi Curţile de juraţi;

b.

Judecătoriile de ocoale şi Curţile de Apel; 

c.

Judecătoriile de ocoale, Tribunalele de judeţ, Curţile de Apel, Curţile de juraţi, Curtea de Casaţie;

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   58.         Contractul de ucenicie a fost reglementat pentru prima oară în România prin:

 

a.

Legea pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor sociale din anul 1912; 

b.

Legea repausului duminical din anul 1912;

c.

Regulamentul pentru industria insalubră din anul 1875.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   59.         Erau consideraţi comercianţi, potrivit Codului Comercial Român din anul 1887:

 

a.

cei ce făceau acte de comerţ în nume propriu şi societăţile comerciale; 

b.

numai cei care lucrau în societăţile comerciale; 

c.

numai cei care ţineau un registru inventar.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   60.                Codul Comercial Român din anul 1887 a reglementat, ca o măsura de apărare a creditului commercial, instituţia:

 

a.

bursei;

b.

falimentului; 

c.

gajului. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   61.   Care erau organele proprii de conducere a Transilvaniei, în perioada dualismului austro-ungar, subordonate celor imperiale?

 

a.

Cancelaria aulică, Dieta Ardealului; 

b.

Cancelaria aulică, Dieta Transilvaniei, cancelaria Transilvaniei; 

c.

Cancelaria aulică, Parlamentul de la Budapesta. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   62.   Care erau organele de conducere ale Bucovinei, potrivit Patentei imperiale din 26 februarie 1861?

 

a.

Dieta ducatului, căpitanul tarii, guvernatorul; 

b.

guvernatorul, Dieta ducatului; 

c.

Dieta ducatului, căpitanul ţării, guvernatorul, deputaţii în Parlamentul de la Viena. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   63.         În anul 1871, Basarabia a pierdut calitatea de oblastie sau provincie privilegiată devenind:

 

a.

Ţinut al Rusiei; 

b.

Mare ducat; 

c.

Gubernie.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   64.   În timpul dualismului austro-ungar, Transilvania a fost împarţită în comitate şi comune. În ce a fost împarţit Ducatul Bucovinei, încorporat Austriei?

 

a.

comitate şi comune;

b.

comitate şi căpitănate; 

c.

districte si căpitănate.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   65.         Care erau instanţele de judecată obisnuite în Transilvania, în perioada dualismului?

 

a.

judecătoriile de plasă şi tribunalele de comitat;

b.

tablele judecătoreşti şi Curia; 

c.

judecătoriile de plasă, tribunalele de comitat, tablele judecătoreşti şi Curia.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   66.         Următoarele coduri au avut aplicabilitate în sistemul penal din Basarabia, în perioada 1845-1917:

 

a.

Codul pedepselor criminale şi corecţionale din august 1845 şi Codul penal din martie 1903;

b.

Statutul pedepselor din noiembrie 1884 si Legea pedepselor din 1845; 

c.

Codul pedepselor criminale şi corecţionale din august 1845, Statutul pedepselor din noiembrie 1884 şi Codul penal din martie 1903.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   67.   Ce organe proprii, provizorii, a avut Transilvania după Decretul nr. 3631 din 13 decembrie 1918?

 

a.

Marele Sfat Naţional, Consiliul Dirigent;

b.

Sfatul Naţional, Guvernatorul;

c.

Consiliul Dirigent, Guvernatorul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   68.         Care erau instanţele de judecată, potrivit Codului de procedură penală (1865)?

 

a.

judecătoriile de plasă, tribunalele de judeţ;

b.

Curţile de apel (Bucureşti, Iaşi, Craiova, Focşani, Galaţi);

c.

judecătoriile de plasă, tribunalele de judeţ, curţile cu juri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   69.         Cine exercita puterea legislativă, potrivit Statutului Dezvoltator (1864)?

 

a.

Domnul şi Adunarea Electivă;

b.

Parlamentul şi Adunarea Electivă;

c.

Domnul şi Parlamentul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   70.         Ce reprezenta căsătoria, potrivit Codului Civil din 1865?

 

a.

un act religios;

b.

un act religios şi un act civil;

c.

un act pur civil.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   71.         Prin ce fel de acte putea fi transmisă proprietatea, potrivit Codului Civil din 1865?

 

a.

acte juridice încheiate între persoane în viaţă sau prin acte juridice încheiate pentru cauză de moarte;

b.

acte juridice încheiate între persoane în viaţă;

c.

acte juridice încheiate pentru cauză de moarte.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   72.         Codul Civil a reglementat, pe lângă contracte, şi garanţiile. De câte tipuri erau acestea?

 

a.

personale şi reale;

b.

oficiale şi neoficiale;

c.

publice şi private.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   73.         În ce categorii se împărţeau succesorii legali, potrivit Codului Civil din 1865?

 

a.

succesori legitimi şi colaterali;

b.

descendenţi şi ascendenţi;

c.

succesori legitimi, succesori neregulaţi, succesori anormali.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   74.         Potrivit Codului Penal (1865), crimele şi delictele au fost grupate în patru categorii:

 

a.

trădarea, calomnia, distrugerea de bunuri, furtul;

b.

infracţiuni îndreptate împotriva statului, infracţiuni împotriva Constituţiei, infracţiuni împotriva intereselor publice, infracţiuni contra intereselor particulare;

c.

omorul, abuzul de putere, falsificarea operatiunilor electorale, infracţiuni contra libertăţii.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   75.   Care erau căile de atac ordinare şi extraordinare, potrivit Codului de procedură civilă (1865)?

 

a.

apelul, opoziţia, contestaţia şi recursul;

b.

apelul, opoziţia;

c.

apelul, opoziţia, contestaţia.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   76.         Prin Legea rurală din 14 august 1864 s-a desfiinţat:

 

a.

regimul clăcăşiei;

b.

dijma;

c.

podvezile.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   77.   Legea electorală din anul 1864 a prevăzut ca alegătorii să fie ori primari ori direcţi. Ce a menţinut însă această lege?

 

a.

censul pe avere;

b.

votul uninominal;

c.

votul pe listă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   78.         Prin ce act s-a realizat restrângerea atribuţiilor caimacamiei la cele pur administrative?

 

a.

Proclamaţia de la Islaz;

b.

Constituţia din anul 1866;

c.

Convenţia de la Paris (1858).

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   79.   Prin Regulamentele Organice, introducându-se principiul separaţiei puterilor, Divanul nu a mai păstrat decat anumite atribuţii. Care sunt acestea?

 

a.

atribuţii judecătoreşti (instanţa supremă de judecată);

b.

votarea proiectelor de legi;

c.

votarea bugetelor.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   80.   Care a fost actul care s-a tipărit, pe baza Codului comercial francez, în anul 1840, în Ţara Românească?

 

a.

Codul Caragea;

b.

Codul Comercial;

c.

Condica de Comerciu.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           81.         Potrivit Regulamentelor Organice, domnul avea iniţiativa legilor. Prin ce trimitea el proiectele de legi în Valachia (Muntenia)?

a.

tidula domnească;

b.

curier;

c.

pitac domnesc.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   82.   Potrivit Regulamentelor Organice, domnul era obligat să convoace Adunarea în fiecare an la 1 decembrie. Ce se întampla la începutul fiecărei sesiuni?

 

a.

se citea Ofisul domnesc de deschidere;

b.

se fixa perioada sesiunii ordinare, de doua luni;

c.

se fixa numărul şedinţelor, pe lună.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   83.   Cine exercita puterea domnească în caz de vacantă de domnie, potrivit Regulamentelor Organice?

 

a.

Vremelnica Ocârmuire a Caimacamilor;

b.

Miniştrii  guvernului;

c.

Sfatul administrativ.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   84.   Potrivit  Regulamentelor Organice, instanţele civile ordinare erau de trei grade. Cel de-al treilea grad de jurisdicţie revenea Înaltului divan, în Ţara Românească, şi Divanului Domnesc, în Moldova. Ce judecau acestea?

 

a.

apelurile declarate împotriva hotărârilor judecătoriilor de judeţ şi tribunalelor de ţinut;

b.

apelurile declarate împotriva deciziilor divanurilor judecătoreşti şi tribunalelor de comerţ;

c.

apelurile declarate împotriva hotărârilor judecătoriilor de prin sate.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   85.         Care erau căile de atac în cadrul procedurii de judecată, potrivit Regulamentelor Organice?

 

a.

opoziţia şi apelul;

b.

recursul;

c.

contestaţia.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   86.         Ce erau consideraţi domnii, potrivit Convenţiei de la Balta-Liman (1849)?

 

a.

înalţi funcţionari otomani numiţi pe un termen de 7 ani de puterea suzerană, cu acordul puterii protectoare;

b.

înalţi funcţionari otomani numiţi pe un termen de 3 ani de puterea suzerană, cu acordul puterii protectoare;

c.

înalţi funcţionari otomani numiţi pe un termen de 7 ani de puterea protectoare cu acordul puterii suzerane.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   87.         Potrivit Constituţiei din anul 1938, dreptul de vot în România se exercita de la vârsta de:

 

a.

18 ani; 

b.

25 ani; 

c.

30 ani. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   88.         Care erau principalele reglementări ale Legii pentru organizarea judecătorească din august 1938?

 

a.

înfiinţarea judecătoriei comunale şi excluderea curţilor cu juraţi;

b.

inamovibilitatea magistraţilor;

c.

executarea hotărârilor în numele legii.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   89.   Din câţi dregători (boieri mari divăniţi) era alcătuit Sfatul sau Divanul Domnesc, în epoca fanariotă (numit Divanul Prinţipatului Valahiei sau Divanul Moldovei)?

 

a.

12, numiţi de domn; 

b.

12, numiţi de marele vizir; 

c.

21, numiţi de sultan;

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   90.         În ce a constat reforma justiţiei iniţiată de Constantin Mavrocordat?

 

a.

ierarhizarea instanţelor;

b.

numirea ispravnicilor pentru pricinile comerciale;

c.

crearea instituţiei judecătorilor de profesie. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   91.         Care au fost principalele aspecte ale reformei lui Alexandru Ipsilanti?

 

a.

înfiinţarea curţilor de apel;

b.

ierarhizarea instanţelor; 

c.

extinderea atribuţiilor ispravnicilor.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           92.         În perioada fanariotă, Biserica fanariotă era considerată biserica naţională. Mitropolitul ocupa locul de cinste, alături de domnitor, în divan. Cum se numea raportul scris pe care îl adresa acesta domnitorului atunci când judeca singur o pricină?

 

a.

anaforă;

b.

afurisenie;

c.

caterisire.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   93.   Cum s-a numit noua unitate fiscală, alcătuită dintr-un număr variabil de birnici solidari la plată, instituită în anul 1783, în Principatele Române?

 

a.

bir;

b.

haraciu;

c.

ludea.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           94.         Prin reformele lui Constantin Mavrocordat din anul 1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova, dependenţa personală a fost abolită. Care a fost efectul acestei măsuri?

 

a.

producătorii direcţi au devenit persoane libere sub raportul capacităţii de drept, desfiinţându-se legarea lor de pământ;

b.

producătorii direcţi au primit casa şi gradina şi drept de folosinţă a islazurilor şi pădurilor;

c.

producătorii direcţi au primit în proprietate pământ arabil şi pădure;

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   95.         Care sunt izvoarele obligaţiilor prezente în Codul Calimach?

 

a.

legea, contractul, delictul;

b.

tocmeala, vătămarea, neîndeplinirea obligaţiilor;

c.

tocmeala, prejudiciile cauzate de intenţie.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   96.   Prin reforma judiciară a lui Constantin Mavrocordat s-a acordat o atenţie sporită procedurii scrise şi organizării arhivelor instanţelor. În câte exemplare era redactată hotărârea (Carte de judecată)?

 

a.

două exemplare (unul pentru arhiva judecătoriei şi unul pentru partea care câstigase procesul)

b.

trei exemplare (unul pentru arhiva judecătoriei, unul pentru partea care câstigase procesul şi unul pentru cel care pierduse procesul )

c.

un exemplar (pentru judecătorie)

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   97.   Alexandru Ipsilanti a înfiinţat o instituţie însărcinată să culeagă normele de drept consuetudinar în scopul unificării şi codificării legilor. Cum se numea aceasta?

 

a.

Divan;

b.

Arhive;

c.

Logofeţia de obiceiuri.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   98.   În anul 1714, în Muntenia, normele şi procedurile judiciare au fost codificate în Capetele de porunci, această codificare fiind realizată de către:

 

a.

Antim Ivireanul;

b.

Mihai Fotino;

c.

Alexandru Ipsilanti.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

  99.      Sobornicescul hrisov (1785, Moldova) redactat de Alexandru Mavrocordat era o legiuire specială ce cuprindea:

 

a.

două hrisoave domneşti de întărire a unor anaforale ale Sfatului de obşte;

b.

trei hrisoave domnesti de întărire a unor anaforale ale Sfatului de obşte;

c.

patru hrisoave domneşti de întărire a unor anaforale ale Sfatului de obşte.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   100.       În ce an a fost adoptată Legea privitoare la ridicarea incapacităţii femeii măritate?

 

a.

1923;

b.

1929;

c.

1932.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   101.       Ce reprezentau capitulaţiile?

 

a.

sume periodice plătite de Ţările Române sultanului şi înalţilor demnitari turci;

b.

impozite personale;

c.

tratatele dintre Ţările Române şi Imperiul otoman.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   102. Ce fel de delicte reprezentau înalta tradare, delapidarea, luarea de mită în sistemul penal al Daciei romane?

 

a.

delicte private (furt din proprietatea privată, tâlhărie, omor, tulburare de posesie etc.);

b.

delicte publice (infracţiuni împotriva intereselor statului);

c.

delicte publice şi delicte private. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   103.       Ce reflectă Tripticele din Transilvania?

 

a.

dreptul penal al Daciei romane;

b.

procedura de judecată romană; 

c.

dreptul contractual al Daciei romane. 

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   104.       În materie penală, guvernatorul avea ius gladii. Ce însemna acesta?

 

a.

dreptul de a condamna la moarte pe locuitorii provinciei;

b.

dreptul de a conduce  armata;

c.

dreptul de a stabili impozite. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   105. În ceea ce priveşte dreptul de proprietate, în ce au fost transformate pământurile cucerite de armata romană?

 

a.

ager publicus (proprietatea statului roman);

b.

proprietate peregrină; 

c.

proprietate provincială, exercitată de locuitorii liberi care aveau drept de posesiune şi de uzufruct.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   106. Cetăţenii romani care locuiau, majoritatea, în oraşele provinciei Dacia se bucurau de următoarele drepturi:

 

a.

Ius honorum şi ius comercii;

b.

Ius militiae, ius suffragii,  ius conubii şi ius militiae;

c.

Ius honorum, ius comercii, ius conubii, ius militiae, ius suffragii.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           107.       Ce însemna dreptul de cnezat, conform lui Ius valachicum?

 

a.

dreptul de folosinţă asupra unei întinderi de pământ;

b.

dreptul de a ţine moara sau crâşma şi dreptul de a fi scutiţi de unele dări;

c.

toate (dreptul de folosinţă asupra unei întinderi de pământ, dreptul de a ţine moara sau crâşma, dreptul de a fi scutiţi de unele dări ).

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   108.       Care sunt categoriile de proprietate reglementate de Constituţia din anul 1948?

 

a.

proprietatea statului, proprietatea organizaţiilor cooperatiste, proprietatea particularilor, persoane fizice sau juridice;

b.

proprietatea publică, proprietatea privată;

c.

proprietatea socialistă, proprietatea capitalistă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   109.       Care erau instanţele judecătoreşti, potrivit Constituţiei din anul 1948?

 

a.

judecătoriile populare; tribunalele; Curtea Supremă;

b.

asesori populari, tribunalele, instanţele speciale;

c.

judecătoriile populare; tribunalele; Curtea Supremă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   110.       Ce fel de organ era Consiliul de Coroană creat la 30 martie 1938?

 

a.

un organ consultativ al regelui;

b.

un organ echivalent Parlamentului;

c.

un organ al puterii executive.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   111.       Care sunt trăsăturile fundamentale ale Constiţutiei din 1938?

 

a.

transformarea Parlamentului într-un organ auxiliar al regelui;

b.

separarea puterilor în stat; 

c.

proclamarea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   112. Prin Legea asupra contractelor de muncă din anul 1929 s-a prevăzut ca femeia să aibă dreptul de a-şi încasa salariul şi de a dispune de el. În ce condiţii putea femeia să încheie convenţii de muncă?

 

a.

trebuia să ceară consimţamântul soţului; 

b.

trebuia să ceară consimţământul primăriei; 

c.

trebuia să ceară consimţământul unei judecătorii. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   113.       Cum s-a mai numit Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii publice (1924)?

 

a.

Legea Mironescu; 

b.

Legea Brătianu;

c.

Legea Mârzescu.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   114. Ce fel de caracter avea prima fază a procesului (cercetarea, urmărirea, instrucţia), potrivit Codului de procedură penală din 1935?

 

a.

acuzatorial; 

b.

inchizitoral; 

c.

burghez.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   115. În decembrie 1938 s-au pus bazele Frontului Renaşterii Naţionale, unica formaţiune politică autorizată care, în anul 1940 şi-a schimbat denumirea în:

 

a.

Partidul Naţiunii;

b.

Partidul Poporului;

c.

Garda de Fier. 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   116. Prin Decretul-lege nr. 1849/ 1944, consecinţă a semnării Convenţiei de armistiţiu, Guvernul şi Înaltul Comandament Român se obligau să colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat în scopul:

 

a.

înfrangerii Germaniei hitleriste; 

b.

democratizării ţării; 

c.

arestării şi judecării persoanelor acuzate de crime de razboi.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   117.       Cui aparţinea iniţiativa legislativă, potrivit Constituţiei României din anul 1948?

 

a.

Guvernului;

b.

Guvernului, precum şi deputaţilor, în număr de cel puţin o cincime din numărul total al membrilor Adunării;

c.

Prezidiului MAN.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   118. Constituţia din anul 1952 a statuat existenţa a trei sectoare în economia naţională. Care sunt acestea?

 

a.

sectorul socialist, sectorul micii producţii de mărfuri şi sectorul particular-capitalist;

b.

sectorul cooperatist, sectorul privat, sectorul socialist;

c.

sectorul socialist, sectorul capitalist, sectorul de stat.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   119.       Pe ce se baza economia naţională, potrivit Constituţiei din anul 1965?

 

a.

proprietatea capitalistă;

b.

proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie – de stat şi cooperatistă;

c.

proprietatea personală a ţăranilor cooperatori.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   120. Funcţionarii publici au dobândit un statut propriu, formând o asociaţie distinctă, începând din anul:

 

a.

1866;

b.

1923;

c.

1925.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   121. Prin Legea nr. 1/1968 privind organizarea administrativă a ţării, teritoriul României a fost împărţit în:

 

a.

judeţe, oraşe, comune

b.

regiuni, raioane, oraşe şi comune

c.

judeţe, raioane, oraşe şi comune

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   122. De către cine este reprezentată autoritatea legiuitoare a ţării, potrivit Constituţiei României adoptată în anul 1991?

 

a.

Guvernul României;

b.

Parlamentul României;

c.

Curtea Constituţională.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   123. Ce instituţie a introdus Constituţia României, pentru prima dată în istoria românilor, în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti?

 

a.

Avocatul Poporului;

b.

Consiliul Legislativ şi Curtea Constituţională;

c.

Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ şi Curtea Constituţională.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   124.       Cum se numeau poruncile date de regele Burebista, inspirate de divinitate?

 

a.

contracte;

b.

belagines;

c.

obiceiurile pământului.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   125.       Ce semnificaţie are dreptul de protimisis?

 

a.

dreptul de preferinţă acordat rudelor şi vecinilor în caz de vânzare a unor unelte, vite;

b.

dreptul  de a vinde celui ce oferă un preţ mai mare;

c.

dreptul  de preferinţă acordat rudelor şi vecinilor în caz de vânzare a unui teren.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           126.       Cine erau uzurpatorii?

 

a.

cei care îşi făureau o filiaţie falsă pentru a ajunge în  Sfatul domnesc;

b.

cei care încălcau regulile privind alegerea şi ereditatea;

c.

rudele cu vocaţie succesorală.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   127.       Care erau cele două condiţii pentru a deveni domn?

 

a.

filiaţia cu unul dintre boierii de slujbă şi o avere considerabilă;

b.

ereditatea şi alegerea;

c.

calităţi organizatorice, militare şi popularitate.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   128.       Ce presupunea asocierea la domnie?

 

a.

o cale pasnică de a restrânge sfera rudelor cu pretenţie la domnie;

b.

o modalitate de a propune anticipat alt domnitor;

c.

o recomandare adresată Adunării Stărilor.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   129.       Ce presupunea calitatea de boier?

 

a.

exercitarea dreptului de proprietate asupra unor moşii;

b.

recunosterea expresă a domnitorului;

c.

exercitarea dreptului de proprietate asupra unor moşii şi recunoşterea expresă a domnitorului.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   130.       Ce era Sfatul domnesc?

 

a.

instanţă de judecată;

b.

organ central cu diverse atribuţii;

c.

cea mai înaltă dregătorie;

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   131.       Ce sancţiune prevedea Legea Ţării în cazul omuciderii?

 

a.

pedeapsa cu moartea;

b.

confiscarea averii;

c.

ocna pe viaţă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   132.       Ce reprezenta hiclenia ca infracţiune prevazută în Legea Ţării?

 

a.

trădarea domnului de către boieri;

b.

procedura de recuperare a banilor vistieriei;

c.

despăgubirea victimei faptelor antisociale.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           133.       Cum era pedepsit osluhul?

 

a.

confiscarea intregii averi;

b.

amenda in produse agricole;

c.

pedeapsa cu mortea.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   134.       Ce reprezenta compoziţiunea, potrivit Legii Ţării?

 

a.

cea mai gravă infracţiune;

b.

o procedură prin care infractorii puteau să-şi răscumpere pedeapsa;

c.

o modalitate de recuperare a banilor furati.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   135.       De câte feluri erau pedepsele prevăzute de Legea Ţării?

 

a.

fizice, băneşti şi închisoarea;

b.

fizice şi bănesti;

c.

închisoarea şi pedepsele fizice.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   136.       Ce fel de probe se puteau administra, potrivit Legii Ţării?

 

a.

testimoniale; 

b.

numai cele scrise; 

c.

orale şi scrise.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   137.       Cine erau juratorii?

 

a.

oamenii buni si bătrâni;

b.

martorii care jurau pe Biblie;

c.

boieri care jurau că vor face dreptate

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   138.       Ce rol aveau aldămăşarii?

 

a.

vizau probele preconstituite pentru contractele de vânzare;

b.

înlocuiau unele categorii de martori;

c.

înlocuiau garanţiile reale.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   139.       Ce sarcini îndeplineau dregătorii?

 

a.

sarcini judecătoreşti;

b.

sarcini judecatoreşti şi administrative;

c.

sarcini judecătoreşti, militare şi administrative.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   140.       Care sunt primele pravile scrise în limba română?

 

a.

Pravila de la Targoviste şi cea de la Putna;

b.

Pravila de la Mănăstirea Bistriţa  şi cea de la Galaţi;

c.

Pravila de la Govora şi Pravila Sfinţilor Apostoli.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   141.       Care era valoarea pravilelor bisericeşti?

 

a.

prevedeau modele de conduită morală;

b.

au fost aplicate de instanţe;

c.

au inspirat doctrina de specialitate.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   142.       Ce erau hrisoavele domneşti?

 

a.

totalitatea actelor pe care le semna domnul;

b.

soluţii practice la cazurile judecate de către domn;

c.

hotărâri de întarire a soluţiilor date de Sfatul domnesc. 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   143.       Prin ce a rămas renumită Cartea românească de învăţătură?

 

a.

pravila în limba română;

b.

codificare laică din istoria dreptului;

c.

esenţa operei lui Mihai Viteazul.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   144.       La ce se refereau textele din cuprinsul Pravilei cea Mare?

 

a.

relaţiile internaţionale;

b.

autoritatea de lucru judecat.

c.

relaţiile feudale din agricultură  şi instituţii de drept civil, penal şi procesual.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   145.       Care erau instanţele de judecată prevăzute în primele codificări româneşti?

 

a.

civile şi penale;

b.

pentru minori şi pentru adulţi;

c.

laice şi bisericeşti.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   146.       Ce mijloace de probă recunoşteau primele codificări româneşti?

 

a.

cercetarea la faţa locului şi înscrisurile, martorii;

b.

înscrisurile, martorii, juramântul şi expertizele;

c.

juramântul şi expertizele.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           147.       Prin ce se caracteriza sistemul juridic în Transilvania, în sec. XV?

 

a.

sistem centralizat;

b.

coexistau 3 sisteme juridice;

c.

sistem discriminatoriu.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   148.       Ce condiţii erau prevăzute pentru încheierea căsătoriei în Statutele Ţării Făgăraşului?

 

a.

logodna prealabilă;

b.

consimţământul mirilor;

c.

consimţământul părinţilor.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   149.       Ce sistem de promovare a domnului a fost aplicat în timpul regimului turco-fanariot?

 

a.

sistemul alegerii ereditare;

b.

sistemul alegerii şi confirmării;

c.

sistemul numirii de către Poartă.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   150.       1.     Cine erau volintirii?

 

a.

persoane care sprijineau politica Imperiului Otoman;

b.

persoane care  luptau  împotriva Imperiului Otoman;

c.

persoane care erau scutite de impozite.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   151.       Care au fost principalele condici adoptate în sec. al XVIII-lea?

 

a.

Pravilniceasca Condică, Codul lui Calimach şi Legiuirea Caragea;

b.

Pravilniceasca Condică şi Codul lui Calimach;

c.

Codul lui Calimach şi Legiuirea Caragea.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   152.       În ce acte sunt cuprinse principiile noii organizări constituţionale ale lui Tudor Vladimirescu?

 

a.

Proclamaţia de la Padeş şi cea de la Bolintin;

b.

Proclamaţia de la Bolintin şi de la Bucureşti;

c.

Proclamaţia de la Padeş, Bolintin şi de la Bucureşti.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   153.       Care erau atributele domniei, potrivit Regulamentelor Organice?

 

a.

electivă şi ereditară;

b.

nobiliară şi electivă;

c.

nobiliară, viageră şi electivă.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   154. Ce tipuri de transformări a suferit Divanul Domnesc sub impactul Regulamentelor Organice?

 

a.

privind competenţa şi raporturile cu celelalte adunări;

b.

privind componenţa şi relaţiile cu domnitorul;

c.

privind competenţa şi componenţa.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   155.       Sistemul juridic din perioada 1821-1848:

 

a.

consacră principiul legalitaţii;

b.

împrumută elemente din legislaţia austriacă;

c.

reflectă trecerea la dreptul socialist.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   156.       Ce reglementări cuprindeau cele două Regulamente Organice?

 

a.

dr. constituţional, dr. civil, dr. comercial, dr. penal, dr. procesual; 

b.

dr. constituţional, dr. civil, dr. comercial;

c.

dr. civil, dr. comercial, dr. penal.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   157.       Programul Revoluţiei de la 1848 cuprindea următoarele principii constituţionale burgheze:

 

a.

principiul separaţiei puterilor în stat şi al responsabilităţii ministeriale;

b.

principiul separaţiei puterilor în stat şi inamovibilităţii judecatorilor;

c.

principiul separaţiei puterilor în stat, al responsabilităţii ministeriale şi al inamovibilităţii judecătorilor.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   158.       Ce dovedesc Tripticele din Transilvania?

 

a.

tipurile de testament folosite de daci;

b.

modificarea cutumelor locale;

c.

adaptarea instituţiilor juridice române la condiţiile locale.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   159.       Ce presupunea sistemul democraţiei militare?

 

a.

alegerea  şefilor  militari  de  către  Adunarea  poporului;

b.

alcătuirea Adunării poporului din şefii militari;

c.

desfăşurarea unor campanii militare.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   160.       Sunt trăsături ale monarhiei dace:

 

a.

alternanţa puterii  laice şi religioase în competenţa aceleiaşi persoane;

b.

monopolul  viceregelui  asupra  regiunilor cu regim special;

c.

tendinţa de contopire a atribuţiilor supreme.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   161. Reprezentanţa Naţională era formată din 2 adunări, potrivit Constituţiei din 1866. Care erau acestea?

 

a.

Senatul şi Adunarea Deputaţilor;

b.

Senatul şi Camera Deputaţilor;

c.

Senatul şi Adunarea Poporului.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   162. O ameninţare la adresa independenţei naţionale provenea din dispoziţiile tratatului secret pe care regele Carol I l-a încheiat personal cu Austro-Ungaria şi Germania. Care este motivul pentru care acest tratat a fost considerat neconstituţional?

 

a.

Parlamentul, deşi înştiinţat de existenţa tratatului, nu i-a acordat aviz favorabil;

b.

Parlamentul nu era înştiinţat de încheierea lui;

c.

Tratatul nu a primit girul Adunării Deputaţilor.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   163. Care este actul prin care se recunoaşte cnezilor români din Bereg (Ardeal) dreptul de a îşi alege dintre ei voievodul?

 

a.

documentul din 30 septembrie 1364;

b.

documentul din 29 august 1363;

c.

documentul din 30 octombrie 1366.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   164.       În ce an s-a constituit Unio Trium Nationum?

 

a.

1487;

b.

1446;

c.

1437.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           165.       Ultima reorganizare a provinciei Dacia a fost înfăptuită de către Marcus Aureliu în urma răscoalei din anul: 

 

a.

164;

b.

166;

c.

168;

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   166. Tratatul încheiat între Domitian si Decebal a fost considerat de către Împaratul Traian ca fiind umilitor pentru Roma şi ca urmare, încălcat de către acesta. Cand a avut loc primul război între daci şi romani?

 

a.

101-103;

b.

101-102;

c.

100-102.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   167. În urma unor lupte crâncene, statul dac a fost supus şi transformat în provincie romană. Cand a avut loc al doilea război între daci şi romani?

 

a.

105-106;

 

b.

104-105;

 

c.

103-104.

 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

  168.  După reorganizarea înfăptuită de către Hadrian, armata Daciei superioare era condusă de către legatul imperial. Cine erau cei care conduceau armatele din Dacia inferioară şi Dacia Porolissensis?

 

a.

viceguvernatorul şi procuratorii financiari locali;

b.

procuratorii presidiali;

c.

procuratorii financiari locali.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   169. Bogdan, voievodul Oltului a obţinut la Posada o strălucită victorie împotriva lui Carol Robert, regele Ungariei, aceasta reprezentând actul de naştere a Ţării Româneşti de sine stătătoare. În ce an a avut loc această bătălie?

 

a.

1330;

b.

1463;

c.

1359.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   170.       Când s-a înfăptuit întemeierea Ţării Moldovei sub sceptrul lui Bogdan I Întemeietorul?

 

a.

1369 (după alte surse 1365);

b.

1359 (după alte surse 1362);

c.

1386 (după alte surse 1366).

 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   171. Care a fost principala consecinţă nefastă a tratatului din 1883 pe care regele Carol I l-a încheiat cu Austro-Ungaria si Germania?

 

a.

acceptarea încorporării Transilvaniei de către Ungaria în cadrul dualismului Austro-Ungar;        

b.

modificarea articolului 7 (privind cetăţenia) din Constituţie;

c.

renunţarea la sistemul electoral.

 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           172.       Cum se numea partidul menit sa răspundă nevoilor de modernizare ale României format în anul 1907 de către Take Ionescu ?

 

a.

Partidul National Liberal;

b.

Partidul Conservator;

c.

Partidul Conservator Democrat.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   173.       Cine a tipărit, între anii 1560-1562 la Braşov, Pravila Sfinţilor Apostoli?

 

a.

Diaconul Coresi;

b.

Matei Vlastares;

c.

Mitropolitul Teofil.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   174. Sub ce denumire mai era cunoscută Legea din 1913 privitoare la instrucţiunea şi judecarea în faţa instanţelor corecţionale a flagrantelor delicte?

 

a.

Legea Mironescu (legea marelui parchet);

b.

Legea  Mîrzescu;

c.

Legea micului parchet.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   175.       Cine a condus Partidul Naţional Unitar al românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria?

 

a.

Alexandru Mocioni;

b.

Vicenţiu Babeş;

c.

Ilie Măcelariu.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           176.       La ce dată au fost promulgate prin decrete regale hotărârile de unire a celor trei străvechi provincii româneşti (Transilvania, Basarabia şi Bucovina)?

 

a.

la 27 noiembrie 1918 pentru Basarabia, la 18 decembrie pentru Bucovina şi la 24 decembrie pentru Transilvania;

b.

la 27 noiembrie 1918 pentru Bucovina, la 18 decembrie pentru Basarabia şi la 24 decembrie pentru Transilvania;

 

c.

la 27 noiembrie 1918 pentru Basarabia, la 18 decembrie pentru Transilvania şi la 24 decembrie pentru Transilvania.

 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   177. Tratatul cu Austria, semnat de către România la 10 decembrie 1919, a constituit dezagregarea monarhiei bicefale habsburgice. Ce s-a recunoscut prin acest tratat?

 

a.

unirea Basarabiei cu România;

b.

unirea Bucovinei cu România;

c.

unirea Transilvaniei cu România.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           178.       Cine a fost primul conducător al Transilvaniei menţionat cu numele de voievod?

 

a.

Eustachius;

b.

Legforus;

c.

Benedict, fiul lui Conrad.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   179.       Sub ce nume mai era cunoscută Legea Ţării?

 

a.

Obiceiul Ţării;

b.

Dezmembrământul Ţării;

c.

Aşezământul Ţării.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           180.       Câte sate aservite si răzăşeşti erau menţionate în Condica Liuzilor din anul 1802?

 

a.

1156 sate aservite şi 576 sate răzăşeşti;

b.

1165 sate aservite şi 546 sate răzăşeşti;

c.

1186 sate aservite şi 598 sate răzăşeşti.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   181. Ce partid a luat naştere ca urmare a fuziunii din anul 1924 dintre fracţiunea Partidului Naţional Democrat, condusă de Nicolae Iorga cu elemente ale Partidului Poporului? 

 

a.

Partidul Democrat al Poporului;

b.

Partidul Naţional Democrat al Poporului;

c.

Partidul Naţional al Poporului.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   182.       Cand a fost dizolvat Consiliul Dirigent al Transilvaniei?

 

a.

în data de 4 aprilie 1920;

b.

în data de 4 martie 1921;

c.

în data de 4 iunie 1919.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   183.       Ce a hotărât Sfatul Ţării din Basarabia la data de 27 noiembrie 1918?

 

a.

exproprierea pentru cauză de utilitate naţională;

b.

înfăptuirea reformei agrare;

c.

trecerea bogăţiilor subsolului în proprietatea statului.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   184. Sub ce denumire mai este cunoscută Legea pentru libera circulaţie a bunurilor agricole din 20 august 1929? 

 

a.

Legea Mârzescu;

b.

Legea Mironescu;

c.

Legea Mihalache.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   185. Cărei instanţe aparţinea competenţa judecării faptelor incriminate de Legea Mârzescu, dacă acestea erau comise pe un teritoriu aflat sub stare de asediu?

 

a.

Înaltei Curţi de Casaţie; 

b.

instanţelor militare;

c.

Curţii de Apel Bucureşti.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           186.       În ce limbă a fost redactat Nomocanonul lui Gheorghe din Trapezunt din anul 1730?

a.

slavonă;

b.

latină;

c.

greacă.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   187. Din ce era compus Corpul Ponderator, potrivit dispoziţiilor Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris?

 

a.

Mitropolitul Ţării, episcopii eparhiilor, întâiul preşedinte al Curţii de Casaţie, cel mai vechi general în activitate, şi din 64 de membri aleşi de domn;

 

b.

Mitropolitul Ţării, episcopii eparhiilor, preşedintele Adunării Elective, întâiul preşedinte al Curţii de Casaţie, cel mai vechi general în activitate, şi din 64 de membri aleşi de domn;

 

c.

Mitropolitul Ţării, episcopii eparhiilor, preşedintele Adunării Stărilor, întâiul preşedinte al Curţii de Casaţie, cel mai vechi general în activitate, şi din 64 de membri aleşi de domn.

 

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   188.  Tracii au trăit şi au creat o strălucită civilizaţie pe un spaţiu cuprins între:

 

a.

Marea Egee, la sud, şi zona Pripetului, la nord, Dunarea Panonică, la vest şi zona Bugului la est; 

 

b.

Marea Egee, la nord, şi zona Pripetului, la sud, Dunarea Panonică, la vest şi zona Bugului la est; 

 

c.

Marea Egee, la sud, şi zona Pripetului, la nord, Dunarea Panonică, la est şi zona Bugului la vest.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   189.       Cand a avut loc campania militară a regelui perşilor Darius asupra sciţilor?

 

a.

621 î.e.n.

b.

514 î.e.n.

c.

335 î.e.n.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   190. Cui aparţine afirmaţia “geţii şi celelalte popoare din aceste ţinuturi sunt vecini cu sciţii, au aceleaşi arme şi au aceleaşi obiceiuri”?

 

a.

Tucidide;

b.

Herodot;

c.

Strabo.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           191.       În ce perioadă a avut loc conflictul dintre Lismah, unul dintre urmaşii lui Alexandru cel Mare în sudul Dunării şi regele Dromihete al geţilor?

 

a.

304-296 î.e.n.

b.

302-294 î.e.n.

c.

300-292 î.e.n.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           192.       Prima cocnire între geţi şi bastarni a fost relatată de:

 

a.

Pompeius Trogus;

b.

Diodor din Sicilia;

c.

Justinus.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           193.       Textele unor inscripţii descoperite la Histria menţionează numele a doi geţi:

 

a.

Zalmodegicos şi Rhemaxos;

b.

Zalmodegicos şi Rubobostes;

c.

Rhemaxos şi Diurpaneus.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           194.       În epoca prestatală, relaţiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prin:

 

a.

norme de conduită cu caracter juridic;

b.

norme de conduită fără caracter juridic;

c.

norme de conduită cu caracter juridic, atât onerative cât şi prohibitive.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           195.       Ca urmare a izbânzilor sale militare asupra celţilor, statul dac s-a constituit pe un teritoriu cuprins între:

 

a.

Dunărea mijlocie la vest, Carpaţii Păduroşi la nord, zona de dincolo de Nistru, la est şi lanţul Balcanilor la sud;

b.

Dunărea mijlocie la nord, Carpaţii Păduroşi la vest, zona de dincolo de Nistru, la est şi lanţul Balcanilor la sud;

c.

Dunărea mijlocie la est, Carpaţii Păduroşi la nord, zona de dincolo de Nistru, la vest şi lanţul Balcanilor la sud.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           196.       Cine a venit la succesiunea tronului lui Scorillo?

 

a.

Deceneu;

b.

Diurpaneus;

c.

Decebal.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           197.       Cine a fost prim sfetnic al lui Burebista?

 

a.

Acornion;

b.

Vesinas;

c.

Deceneu.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           198.       Cine a fost cel care, în anul 119 a dat Daciei Romane o nouă organizare, împărţind-o în Dacia superioară şi Dacia inferioară?

 

a.

împăratul Hadrian;

b.

Marc Aureliu;

c.

împăratul Traian.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           199.       Care erau atribuţiile pe care guvernatorul provinciei Dacia le exercita la nivel central?

 

a.

militare, administrative şi judecătoreşti;

b.

executive, militare şi judecătoreşti;

c.

legislative, militare şi judecătoreşti.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   200. Dupa reformele înfăptuite de Marc Aureliu, provinciile Dacia Superioară, Dacia Inferioară şi Dacia Porolissensis au format o unitate, aflată sub autoritatea:

 

a.

guvernatorului Daciei Malvensis;

b.

guvernatorului Daciei Apulensis;

c.

guvernatorului Daciei Porolissensis.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           201.       Cine îndeplinea în Dacia Porolissensis atribuţiile de viceguvernator?

 

a.

comandantul Legiunii a V-a Macedonica;

b.

comandantul Legiunii a XIII-a Gemina;

c.

comandantul Legiunii a IV-a Flavia Felix.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           202.       Pentru încasarea taxelor vamale, în Dacia au fost înfiinţate anumite oficii, atât în interiorul provinciei cât şi la graniţe. Sub ce denumire mai erau cunoscute acestea?

 

a.

lucernae;

b.

canabae;

c.

stationes.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   203. Formaţia militară care a rămas în Dacia încă de la întemeierea provinciei şi până la părăsirea ei de către Aurelian a fost:

 

a.

Legiunea a V-a Macedonica;

b.

Legiunea a XIII-a Gemina;

c.

Legiunea a IV-a Flavia Felix.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           204.       Apărarea provinciei Dacia era asigurată printr-un sistem de întăriri militare format din:

 

a.

castre, castele şi carceres;

b.

valuri, castre şi castele;

c.

castre, castele şi stradele.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           205.       Care formaţie militară a participat la războaiele dacice fiind apoi cantonată în Banat, în marele castru de la Berzobis?

 

a.

Legiunea a V-a Macedonica;

b.

Legiunea a XIII-a Gemina;

c.

Legiunea a IV-a Flavia Felix.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           206.       Care oraş militar s-a dezvoltat în jurul castrului legiunii a V-a Macedonica?

 

a.

Potaissa;

b.

Dierna;

c.

Malva.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   207. Prin Legea nr. 364/1947 au fost numiţi membrii Prezidiului Republicii Populare Române şi anume:

 

a.

C.I. Parhon, Ştefan Voitec, Nicolae Iorga şi Ioan Neculi;

b.

C.I. Parhon, Ştefan Voitec, Iuliu Maniu, M. Sadoveanu;

c.

C.I. Parhon, Ştefan Voitec, M. Sadoveanu, Gheorghe Stere şi Ioan Niculi.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           208.       Cui apartine afirmaţia: „omul total se găseşte într-o societate totală, fără anarhie, fără conflicte, fără distrugeri”?

 

a.

Marcel Deat;

b.

Nicolae Iorga;

c.

Vasile Patilineţ;

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           209.       În art.1, Constituţia din 1965 statua că România este:

 

a.

stat democratic;

b.

republică socialistă;

c.

stat naţional-legionar.

 

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           210.       Proclamarea Republicii Populare Române a avut loc la data de:

 

a.

30 martie 1944;

b.

2 august 1948;

c.

30 august 1947.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           211.       Textul Constituţiei din 1936 cuprinde:

 

a.

16 capitole;

b.

28 capitole;

c.

18 capitole.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   212.       În septembrie 1935, cu ocazia Congresului de la Nurnberg au fost date:

 

a.

Legea cetăţeniei germane şi Legea organizării administrative a Germaniei;

b.

Legea organizării administrative a Germaniei şi Legea partidelor politice;

c.

Legea cetăţeniei germane şi Legea pentru protejarea sângelui şi a onoarei germane.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           213.       Exterminarea evreilor de către Germania nazistă a fost un fenomen menţionat prin denumiri diferite. Francezii au folosit termenul de:

 

a.

Genocid;

b.

Holocaust;

c.

soluţie finală.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           214.       Liga de luptă pentru cultura germană a fost fondată în anul:

 

a.

1921;

b.

1938;

c.

1929.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           215.       Douăzeci de mii de cărţi au fost arse în Piaţa Operei din Berlin în data de:

 

a.

10 mai 1933;

b.

20 martie 1936;

c.

11 aprilie 1938.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           216.       Organizaţia Tineretului Hitlerist a fost creată în anul:

 

a.

1928;

b.

1926;

c.

1932.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           217.       Cui aparţine afirmaţia: “Nu statul ne comandă, ci noi comandăm statul. Nu statul ne-a creat, ci noi suntem creatorii statului”?

 

a.

Goebbels;

b.

Alfred Rosenberg;

c.

Hitler.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           218.       Preşedintele Hidenburg l-a numit cancelar pe Frany von Papen în anul:

 

a.

1934;

b.

1932;

c.

1935.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           219.       Denumirea de stat naţional-legionar a României a fost abrogată prin:

 

a.

Decretul 314 din 15 februarie  1941;

b.

Decretul 323 din 23 martie 1942;

c.

Decretul 214 din 20 februarie 1944.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           220.       Sunt trăsături fundamentale ale Constituţiei din 1938:

 

a.

transformarea Parlamentului într-un organ auxiliar al Preşedintelui în materie legislativă;

b.

s-a proclamat primatul drepturilor în raport cu datoriile;

c.

drepturile şi libertăţile democratice, precum şi instituţiile corespunzătoare regimului parlamentar au fost fie ciuntite, fie lichidate complet.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           221.       Pentru Romania, perioada 1965-1974 a reprezentat:

 

a.

perioada unei relative destinderi interne;

b.

perioada regimului comunist de esenţă neostalinistă;

c.

perioada prelucrării, organizării şi consolidării puterii de către comunişti.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           222.       Pentru Romania, perioada 1975-1989 a reprezentat:

 

a.

perioada unei relative destinderi interne;

b.

perioada regimului comunist de esenţă neostalinistă;

c.

perioada prelucrării, organizării şi consolidării puterii de către comunişti.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           223.       Sub ce denumire era cunoscut reprezentantul diplomatic al Domnului la Poartă?

 

a.

capuchehaia;

b.

gerusia;

c.

mucarer.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           224.       În anul 395, Imperiul Roman a fost divizat între fii lui:

 

a.

Hadrian;

b.

Teodosiu;

c.

Severus II.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           225.       Care a fost prima colonie înfiinţată pe teritoriul actual al SUA?

 

a.

Virginia;

b.

Carolina de Sud;

c.

Georgia.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           226.       Momentul naşterii dreptului american este marcat de dobândirea independenţei în anul:

 

a.

1776;

b.

1779;

c.

1786.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   227. Cand a fost Anglia proclamată oficial de către Parlament, “republică şi stat liber”?

 

a.

19 mai 1649;

b.

19 august 1730;

c.

19 septembrie 1678.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           228.       Cea mai importantă realizare legislativă a lui Napoleon a fost:

 

a.

Codul penal din 1808;

b.

Codul civil din 1804;

c.

Codul de procedura penală şi Codul de procedura civilă din 1810.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           229.       La ce se referă termenul de Damnum iniuria datum?

 

a.

infracţiunea de furt;

b.

vătămarea corporală;

c.

pagubă cauzată pe nedrept, distrugere.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           230.       La ce se referă termenul de interdicte?

 

a.

dispoziţiile prin care pretorul ordona părţilor să facă un anumit act juridic sau să se abţină de la un anumit act juridic;

b.

ordinul prin care pretorul desfiinţa actul juridic păgubitor pentru reclamant;

c.

trimiterea reclamantului în detenţiunea sau în posesiunea bunurilor pârâtului care refuza să se prezinte în faţa magistratului.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           231.       La ce se referă termenul missio in possessionem?

 

a.

dispoziţiile prin care pretorul ordona părţilor să facă un anumit act juridic sau să se abţină de la un anumit act juridic;

b.

ordinul prin care pretorul desfiinţa actul juridic păgubitor pentru reclamant;

c.

trimiterea reclamantului în detenţiunea sau în posesiunea bunurilor pârâtului care refuza să se prezinte în faţa magistratului.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           232.       Ce reprezenta rapina în dreptul roman?

 

a.

delictul de tâlhărie;

b.

delictul de omor deosebit de grav;

c.

delictul de viol asupra unei persoane minore.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           233.       La romani, rudenia era de trei feluri:

 

a.

agnaţiunea, gentilitatea şi mancipium;

b.

agnaţiunea, dominium şi cognaţiunea;

c.

agnaţiunea, gentilitatea şi cognaţiunea.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           234.       La ce se referă termenul de mucarer?

 

a.

sumă de bani plătită Imperiului Otoman de către domnitorii români, în scopul obţinerii confirmării anuale şi trienale a domniei;

b.

primar de sat ales pe termen de un an;

c.

locuitor din Ţările Române, aflat sub protecţia unei puteri străine.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           235.       Ce semnifica ocina?

 

a.

bucată de pământ moştenită;

b.

formă de guvernământ în perioada feudalismului dezvoltat;

c.

titlu de proprietate sau folosinţă asupra ovinelor, pe un teritoriu strict delimitat.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           236.       Dregătorul care avea sarcina principală de a turna apă domnului când se spăla pe mâini era:

 

a.

cămăşarul

b.

medelnicerul

c.

stolnicul

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           237.       Ce semnifica delniţa?

 

a.

parte din hotarul moşiei satului care se află în stăpânirea ereditară a unei familii de ţărani ce locuiau în satul respectiv;

b.

formă de stăpânire şi folosire în comun a pământurilor din hotarul satului

c.

impozit unic pe fiecare cap de familie

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           238.       Ce reprezenta ferâia?

 

a.

suma de bani pe care câştigătorul procesului o depunea în vistieria domnească, urmând ca în caz de rejudecare, partea care va pierde procesul să înapoieze câstigătorului suma depusă;

b.

formă de stăpânire şi folosire în comun a pământurilor din hotarul satului;

c.

grupare de clan şi diviziune a tribului la grecii ionieni şi dorieni.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           239.       La ce se referă termenul de velit?

 

a.

cel care ocupa primul loc în ierarhia boierilor;

b.

magistrat suprem in Roma antică;

c.

locuitor la Romei cu drepturi depline.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           240.       La ce se referă termenul de capitaţie?

 

a.

impozit, sub formă de cote fixe, perceput, în evul mediu, pe fiecare cap de locuitor;

b.

dijma pe recolta de la stupii de albine;

c.

ordin emis de sultan prin care erau numiţi sau maziliţi domnii Ţărilor Române sau guvernatorii Imperiului.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           241.       La ce se referă termenul de hatişerif?

 

a.

titlu de folosinţă al autohtonilor liberi pentru care plăteau impozit funciar;

b.

sistem religios care presupunea adorarea unei singure divinităţi fără a exclude existenţa altora;

c.

document scris sau semnat de către sultan, care se referea la probleme solemne.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           242.       Ce semnificaţie avea termenul firman?

 

a.

ordin emis de sultan prin care erau numiţi sau maziliţi domnii Ţărilor Române sau guvernatorii Imperiului;

b.

titlu de folosinţă al autohtonilor liberi pentru care plăteau impozit funciar;

c.

impozit unic pe fiecare membru de familie;

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           243.       La ce se referă termenul de fratrie?

a.

înfierea unui minor in Roma antică;

b.

grupare de clan şi diviziune a tribului la grecii ionieni şi dorieni;

c.

consiliu al bătrânilor care exista in Grecia înca din epoca homerică.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           244.       Iuliu Maniu s-a stins din viată în inchisoarea de la Aiud în anul:

 

a.

1949;

b.

1953;

c.

1958.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           245.       Deplina egalitate între soţi în ceea ce priveşte drepturile civile a fost  proclamată în România prin:

 

a.

Constituţia din 1866;

b.

Constituţia din 1923;

c.

Constituţia din 1953.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           246.       Pentru Romania, perioada 1948-1964 a reprezentat:

 

a.

perioada unei relative destinderi interne;

b.

perioada regimului comunist de esenţă neostalinistă;

c.

perioada prelucrării, organizării şi consolidării puterii de către comunişti.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           247.       Legea din 1906 contra sindicatelor, asociaţiunilor profesionale a funcţionarilor statului, judeţelor, comunelor şi stabilimentelor publice a mai fost cunoscută sub numele:

 

a.

Legea Mihalache

b.

Legea Mironescu

c.

Legea Orleanu

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

 

Drept_1_IDR_1

DREPT ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC 1

 

MULTIPLE CHOICE

 

           1.           Conducerea supremă în coloniile şi municipiile provinciei Dacia era exercitată de către un consiliu, asemănător senatului roman. Sub ce denumire era cunoscut acesta?

 

a.

pontifex;

b.

valetudinarium;

c.

ordodecurionum.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           2.           Care era denumirea magistraţilor superiori din municipiile provinciei Dacia?

 

a.

quattuorviri;

b.

apparitores;

c.

duum viri iure dicundo.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           3.           Care era denumirea magistraţilor superiori din coloniile provinciei Dacia?

 

a.

quattuorviri;

b.

apparitores;

c.

duum viri iure dicundo.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           4.           Ce atribuţii exercitau magistraţii superiori din provincia Dacia?

 

a.

atribuţii de ordin executiv, judiciar şi administrativ;

b.

atribuţii de ordin executiv şi judiciar;

c.

atribuţii de ordin judiciar, executiv şi militar.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           5.           În subordinea magistraţilor civili se găsea un aparat funcţionăresc format din secretari, curieri sau alţi slujbaşi mărunţi. Sub ce denumire mai erau cunoscuţi aceştia?

 

a.

apparittores;

b.

quaestores;

c.

augurii.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   6.     Din modul de organizare al oraşelor provinciei Dacia se desprinde concluzia că întreaga activitate de conducere era dominată de:

 

a.

ordinul decurionilor;

b.

ordinul augustalilor;

c.

ordinul ecvestru.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           7.           Satele organizate potrivit sistemului roman se împart în două categorii:

 

a.

aedes si pagi;

b.

pagi şi vici;

c.

agger si vici.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           8.           La ce se referă termenul de ius connubii?

 

a.

dreptul de a încheia o căsătorie valabilă;

b.

dreptul de a candida la o o magistratură în colonii;

c.

dreptul de a alege.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           9.           La ce se referă termenul de ius honorum?

 

a.

dreptul de a încheia o căsătorie valabilă;

b.

dreptul de a candida la o o magistratură în colonii;

c.

dreptul de a alege.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           10.         La ce se referă termenul de ius suffragii?

 

a.

dreptul de a încheia acte juridice;

b.

dreptul de a candida la o o magistratură în colonii;

c.

dreptul de a alege.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           11.         Ce reprezintă termenul prescriptio longi temporis?

 

a.

sfera de competenţă civilă sau militară a unui magistrat roman de rang pretorian sau al consulului;

b.

formă a uzucapiunii aplicată la proprietatea provincială;

c.

categorie de funcţionari cunoscuţi în Dacia şi Moesia romană în sistemul de exploatare a domeniului imperial.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           12.         În ce an a avut loc generalizarea cetăţeniei romane, prin edictul lui Caracalla?

 

a.

212;

b.

192;

c.

176.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           13.         Tripticele din Transilvania au fost descoperite succesiv în perioada:

 

a.

1786-1855;

b.

1821-1876;

c.

1768-1866.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           14.         Care erau condiţiile de valabilitate ale mancipaţiunii?

 

a.

părţile să aibă cetăţenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de aramă şi cantargiul, cinci martori cetăţeni romani şi rostirea unei formule solemne;

b.

părţile să aibă cetăţenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de aramă şi cantargiul, patru martori cetăţeni romani şi rostirea unei formule solemne;

c.

părţile să aibă cetăţenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de aramă, cinci martori cetăţeni romani şi rostirea unei formule solemne.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           15.         Una dintre tăbliţele cerate din Transilvania care s-a aflat în păstrarea lui Timotei Cipariu  menţionează:

 

a.

obligaţia unei persoane de a plăti o datorie;

b.

un process verbal prin care se constată desfiinţarea unei asociaţii funerare;

c.

un contract de împrumut în care creditor este o femeie peregrină.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           16.         Pe ce se baza apartenenţa la obştea gentilică în Evul Mediu?

 

a.

stăpânirea în comun a teritoriului;

b.

rudenia de sânge;

c.

credinţa religioasă.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           17.         Care erau organele de conducere ale obştei în Evul Mediu?

 

a.

Adunarea Megieşilor, oamenii buni şi bătrâni, juzii;

b.

Adunarea Stărilor, oamenii buni şi bătrâni, juzii;

c.

Adunarea Ţării, oamenii buni şi bătrâni, juzii.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           18.         Cine a afirmat teza originii exclusiv trace, părerea sa fiind că “dreptul trac e baza dreptului nostru consuetudinar”?

 

a.

Ioan Nădejde;

b.

Ştefan Gheorghe Longinescu;

c.

Dimitrie Cantemir.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           19.         Care dintre următoarele documente prevedea, în legătură cu unii vlahi din sudul Dunării, ca pentru plata datorată în schimbul păşunilor folosite de turmele lor să fie judecaţi “după lege şi dreptate”?

 

a.

Decretul împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul;

b.

Decretul împăratului Constantin cel Mare;

c.

Decretul împăratului Alexios I al Bizanţului.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           20.         În ce an Ungaria constituie la Baia o marcă aflată sub conducerea lui Dragoş din Maramureş?

 

a.

1359;

b.

1369;

c.

1349.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           21.         Independenţa cucerită de Voievodul Basarab Întemeietorul este marcată de luarea titlului de domn, purtat şi de urmaşii săi, dupa cum se menţionează în documentul emis de:

 

a.

Basarab Laiotă la 23 iunie 1365;

b.

Ludovic de Anjou la 5 ianuarie 1365;

c.

Radu cel Mare la 14 decembrie 1365.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           22.         Titlul de domn a fost purtat şi de conducătorii Moldovei, prima menţiune ce ni s-a păstrat în acest sens provenind de la:

 

a.

Roman I;

b.

Neagoe Basarab;

c.

Radu cel Mare.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           23.         Principiile care au stat la temelia domniei aveau o lungă tradiţie la români. Dintre acestea două erau fundamentale:

 

a.

separaţia puterilor în stat şi ereditatea;

b.

alegerea şi ereditatea;

c.

domnia legii şi alegerea.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           24.         Cui aparţine afirmaţia “pe obiceiul ţării nu să cădiia, altuia domnia fără carile nu vrea fi sămânţă de domn”?

 

a.

Gheorghe Ureche;

b.

Miron Costin;

c.

Ion Neculce.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           25.         În Transilvania, procesul feudalizării a început în condiţii de independenţă, dar linia sa de evoluţie a fost influenţată de dominaţia:

 

a.

maghiară, otomană si habsburgică;

b.

maghiară şi otomană;

c.

maghiară şi habsburgică.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   26.         În Ţara Românească, primul privilegiu comercial a fost acordat oraşului Braşov de către:

 

a.

Radu I;

b.

Vladislav;

c.

Basarab cel Mare.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           27.         Care a fost forma de proprietate dominantă, definitorie pentru epoca feudală?

 

a.

proprietatea ţăranilor liberi;

b.

proprietatea obştilor sătesti;

c.

marea proprietate feudală.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   28.         În sens juridic, modul originar de dobândire a marii proprietăţi feudale a fost:

 

a.

moştenirea;

b.

dania domnească;

c.

achiziţia.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           29.         Cum se clasifica marea proprietate feudală, în funcţie de titularul ei?

 

a.

boierească, ţărănească si domnească;

b.

boierească şi domnească;

c.

boierească, domnească şi mănăstirească.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           30.         În epoca feudalismului, proprietatea ţăranilor liberi care nu făceau parte din obşti se exercita asupra:

 

a.

gospodăriei, pământului de cultură, uneltelor şi vitelor de muncă;

b.

gospodăriei, pământului de cultură şi vitelor de muncă;

c.

gospodăriei, pământului de cultură, atelierelor si uneltelor de muncă;

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           31.         Sub ce denumire erau cunoscuţi boierii în Ţara Românescă, în epoca feudală?

 

a.

pani;

b.

jupâni;

c.

moşneni.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           32.         Sub ce denumire erau cunoscuţi boierii din Moldova, în epoca feudală?

 

a.

pani;

b.

jupâni;

c.

răzeşi.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           33.         Sub ce denumire erau cunoscuţi ţăranii liberi care nu aveau pământ din Ţara Românească, în epoca feudală?

 

a.

vlahi;

b.

răzeşi;

c.

rumâni.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           34.         Cum erau numiţi în secolul XV ţăranii dependenţi din Moldova?

 

a.

răzeşi;

b.

vecini;

c.

moşneni.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           35.         Cum erau numiţi în secolul XV ţăranii dependenţi din Ţara Românească?

 

a.

rumâni;

b.

mosneni;

c.

vecini.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           36.         Ce atribuţii exercita domnul, în calitatea sa de şef al statului, de vârf al ierarhiei feudale în sistemul vasalităţii?

 

a.

atribuţii privind conducerea politico-administrativă, militară, legislativă şi judecătorească;

b.

atribuţii privind conducerea politico-administrativă şi militară exceptie facând cea judecătorească;

c.

atribuţii privind conducerea politico-administrativă şi militară exeptie facând cea legislativă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           37.         Hotărârile judecătoreşti ale domnului se bucurau de forţă juridică:

 

a.

numai pe timpul vieţii acestuia;

b.

şi dupa moartea acestuia;

c.

pe timpul vieţii acestuia, urmaşii la tron neavând dreptul de a rejudeca procesele.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   38.         Potrivit sistemului electivo-ereditar, domnul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii:

 

a.

să fie român, creştin ortodox sau catolic şi să nu fie însemnat;

b.

să fie român, creştin ortodox şi să fie însemnat;

c.

să fie român, creştin ortodox şi să nu fie însemnat.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           39.         Care era organul central cu atribuţii de natură să garanteze respectarea de către domn a intereselor marilor feudali?

 

a.

Adunarea stărilor;

b.

Sfatul domnesc;

c.

Divanul domnesc.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           40.         Sistemul dregătorilor s-a cristalizat în Ţara Românească sub domnia lui:

 

a.

Mircea cel Bătrân;

b.

Alexandru cel Bun;

c.

Basarab I.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           41.         Sistemul dregătorilor s-a cristalizat în Moldova sub domnia lui:

 

a.

Petru I;

b.

Stefan I;

c.

Alexandru cel Bun.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           42.         Cine era şeful cancelariei domneşti în Ţara Românească şi Moldova?

 

a.

logofătul;

b.

postelnicul;

c.

vornicul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           43.         Cine era conducătorul slujitorilor curţii, asigurând totodată paza graniţelor în Ţara Românească şi Moldova?

 

a.

postelnicul;

b.

spătarul;

c.

vornicul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           44.         Cine era cel care păstra spada domnească, iar uneori în timp de război, prelua comanda armatei?

 

a.

postelnicul;

b.

vornicul;

c.

spătarul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           45.         În epoca feudală, tălmaciul domnului era:

 

a.

postelnicul;

b.

căminarul;

c.

clucerul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           46.         În epoca feudală, paznicul domnului era:

 

a.

aga;

b.

jitnicerul;

c.

clucerul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           47.         În epoca feudală, dregătorul care avea în grijă pivniţele domneşti era:

 

a.

postelnicul;

b.

sulgerul;

c.

paharnicul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   48.         În epoca feudală, dregătorul care asigura aprovizionarea cu carne era:

 

a.

clucerul;

b.

căminarul;

c.

sulgerul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           49.         În epoca feudală, dregătorul care strângea anumite dări cuvenite domnului era:

 

a.

vornicul;

b.

jitnicerul;

c.

sulgerul.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           50.         În epoca feudală, dregătorul care administra cămările, grădiniile şi pescăriile domneşti era:

 

a.

stolnicul;

b.

comisul;

c.

postelnicul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           51.         În epoca feudală, dregătorul care administra grajdurile domnului era:

 

a.

sulgerul;

b.

clucerul;

c.

comisul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           52.         În epoca feudală, dregătorul care aproviziona curtea cu grâu era:

 

a.

pitarul;

b.

clucerul;

c.

căminarul.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           53.         În epoca feudală, dregătorul care strângea anumite dări cuvenite domnului era:

 

a.

căminarul;

b.

armaşul;

c.

şătrarul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           54.         Cine avea în grijă corturile domneşti în vreme de război?

a.

şătrarul;

b.

vornicul;

c.

armaşul.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           55.         Cum era numit dregătorul căruia Ieremia Movilă i-a încredinţat conducerea armatei?

 

a.

hatman;

b.

armaş;

c.

spătar;

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           56.         În epoca feudală, dregătorul însărcinat cu executarea sentinţelor era:

 

a.

postelnicul;

b.

armaşul;

c.

vornicul.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           57.         În epoca feudală, dregătorul care coordona relaţiile cu alte state era:

 

a.

logofătul;

b.

postelnicul;

c.

vornicul.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           58.         În ce an a fost recunoscută mitropolia Ungaro-Valahiei la Curtea de Argeş de către patriarhia de la Constantinopol?

a.

1359;

b.

1432;

c.

1378.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           59.         Până în a doua jumătatea a secolului XIV, biserica din Ţara Românească a fost dependentă de:

 

a.

Patriarhia de la Ohrida;

b.

Patriarhia de la  Constantinopole;

c.

Mitropolia Haliciului.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           60.         Până în a doua jumătate a secolului XIV, biserica din Moldova a fost dependentă de:

 

a.

Patriarhia de la Ohrida;

b.

Patriarhia de la  Huedin;

c.

Mitropolia Haliciului.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           61.         Începând cu anul 1401, Mitropolia din Moldova a devenit dependentă de:

 

a.

Patriarhia de la  Constantinopole;

b.

Patriarhia de la Roman;

c.

Patriarhia de la Ohrida.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           62.         Unde au fost înfiinţate primele mitropolii?

 

a.

Roman, Craiova şi Huedin;

b.

Roman, Severin şi Huşi;

c.

Roman, Rădăuţi şi Huşi.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           63.         În secolul XIV tutela bisericii era exercitată de către:

 

a.

mitropolit;

b.

patriarh;

c.

domn.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           64.         Ţara Făgăraşului este menţionată ca district de sine stătător începand cu anul:

 

a.

1428;

b.

1465;

c.

1512.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           65.         Scaunele secuieşti s-au format succesiv, numărul lor ajungând în secolul XV la:

 

a.

9;

b.

7;

c.

5.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           66.         Obştea secuilor avea capitala la:

a.

Miercurea Ciuc;

b.

Odorhei;

c.

Abrud.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           67.         În fruntea fiecarui scaun săsesc se afla:

 

a.

un jude regal;

b.

un cneaz;

c.

un voievod.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           68.         Universitatea Saxonum se afla sub conducerea unui:

 

a.

comite;

b.

vicerege;

c.

jude regal.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           69.         Transilvania a fost organizată în forma unui principat autonom între anii:

 

a.

1563 şi 1684;

b.

1571 şi 1688;

c.

1541 şi 1683.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           70.         În ce an a avut loc bătălia de la Mohacs?

 

a.

1542;

b.

1526;

c.

1567.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           71.         Principele Transilvaniei, în calitatea sa de şef al statului, exercita prerogative:

 

a.

numai administrative şi militare;

b.

numai judecătoresti si militare;

c.

judecătoresti, militare, legislative şi administrative.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           72.         Preşedintele Dietei Transilvaniei era numit de către:

 

a.

Poartă;

b.

Principe;

c.

reprezentanţii nobilimii.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           73.         Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul internelor era condus de:

 

a.

marele vornic al treburilor dinlăuntru;

b.

marele logofăt al dreptăţii;

c.

marele postelnic.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           74.         Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul apărării era condus de:

 

a.

marele logofăt al dreptăţii;

b.

marele spătar;

c.

marele vornic.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           75.         Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul externelor era condus de:

 

a.

marele logofăt al dreptăţii;

b.

marele postelnic;

c.

marele vornic.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           76.         Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul justiţiei era condus de:

 

a.

marele logofăt al dreptăţii;

b.

marele postelnic;

c.

marele vornic.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           77.         Potrivit Regulamentelor Organice, Sfatul administrativ era compus din:

 

a.

vornic, vistiernic, logofăt;

b.

vornic, postelnic, spătar;

c.

vornic, vistiernic şi postelnic.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           78.         Potrivit Regulamentelor Organice, Divanul domnesc şi-a restrans treptat atribuţiile legislative, acestea din urma fiind preluate de către:

 

a.

Adunarea obştească obişnuită;

b.

Adunarea Stărilor;

c.

Adunarea obştească extraordinară.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           79.         Adunarea obştească obisnuită era formată din:

 

a.

doar din reprezentanţi ai boierilor şi ai clerului;

b.

meşteşugari, reprezentanţi ai boierilor şi ai clerului;

c.

în majoritate din meşteşugari şi negustori dar şi din reprezentanţi ai clerului.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           80.         Adunarea obştească extraordinară era formată din:

 

a.

doar din reprezentanţi ai boierilor şi ai clerului;

b.

în majoritate din boieri dar şi din negustori şi meşteşugari;

c.

în majoritate din meşteşugari şi negustori dar şi din reprezentanţi ai clerului.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           81.         Câţi membri făceau parte din adunarea obştească obişnuită?

 

a.

41 de membri din Ţara Românească şi 38 din Moldova;

b.

35 de membri din Ţara Românească şi 46 din Moldova;

c.

42 de membri din Ţara Românească şi 35 din Moldova.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           82.         Potrivit Regulamentelor Organice, recrutarea ostaşilor se făcea:

 

a.

dintre ţărani, cu arcanul, pe 6 ani;

b.

dintre ţărani, cu arcanul, pe 6 ani sau prin angajarea mercenarilor;

c.

dintre ţărani şi boieri, cu arcanul, pe 6 ani.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           83.         Unde functiona Înalta Curte de Revizie?

 

a.

Ţara Românească;

b.

Moldova;

c.

atât în Ţara Românească cât şi în Moldova.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           84.         Cine prezida Divanul domnesc?

 

a.

Domnul;

b.

Voievodul;

c.

Regele.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           85.         Când s-a ratificat, în baza unor legi votate de către Parlament, unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei?

 

a.

29 decembrie 1919;

b.

14 decembrie 1919;

c.

26 decembrie 1919.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           86.         În ce perioadă a funcţionat instituţia regenţei?

 

a.

1927-1930;

b.

1876-1881;

c.

1921-1923.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           87.         În vederea consolidării statului unitar se impunea unificarea regimului organelor administraţiei de stat pe plan local. Când fost adoptată Legea pentru unificarea administrativă?

 

a.

14 iunie 1925;

b.

6 mai 1928;

c.

2 august 1929.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           88.         După venirea la putere a naţional ţărăniştilor s-au adoptat noi legi de organizare administrativă atât pe plan central cât şi local. Când a fost adoptată Legea pentru organizarea ministerelor?

 

a.

5 februarie 1930;

b.

2 august 1929;

c.

2 iunie 1934.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   89.         Care dintre următoarele legi nu a prevăzut înfiinţarea Directoratelor ministeriale locale?

 

a.

Legea pentru organizarea ministerelor;

b.

Legea pentru organizarea administraţie locale;

c.

Legea pentru apărarea ordinei.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           90.         Când a fost votată legea agrară pentru Basarabia?

 

a.

24 iunie 1922;

b.

10 martie 1920;

c.

28 martie 1919.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           91.         Când a fost votată legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea?

 

a.

17 iunie 1921;

b.

24 februarie 1924;

c.

18 iulie 1920.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           92.         Când a fost votată legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş?

 

a.

30 iulie 1921;

b.

21 martie 1923;

c.

26 februarie 1925.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           93.         Din ce an datează Catastihul de cisle al lui Petru Şchiopul?

 

a.

1589;

b.

1591;

c.

1578.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           94.         Potrivit Legii Ţării, proprietatea donativă era condiţionată de realizarea sarcinilor încredinţate, putând fi retrasă de domn prin procedura numită:

 

a.

Praetorium;

b.

Preadalica;

c.

Tabularium.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           95.         Cum a fost numită proprietatea boierească în Ţara Românească, prin hrisovul domnesc de întărire?

a.

ohabă;

b.

uric;

c.

osluh.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   96.         Cum a fost numită proprietatea boierească în Moldova, prin hrisovul domnesc de întărire?

 

a.

ohabă;

b.

uric;

c.

osluh.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   97.   Domnul administra şi proprietatea domnească, ce aparţinea ţării, în virtutea dreptului său de:

 

a.

dominium eminens;

b.

dominium utile;

c.

dominium directum.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           98.         Legea Ţării consacră în ţările feudale romaneşti un dominium utile aparţinând:

 

a.

domnului, ca vârf al ierarhiei feudale;

b.

ţăranilor aserviţi asupra delniţelor pe care le lucrau;

c.

stăpânilor feudali asupra pământului satelor aservite.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           99.         Legea Ţării consacră în ţările feudale romaneşti un drept de folosinţă aparţinând:

 

a.

domnului, ca vârf al ierarhiei feudale;

b.

ţăranilor aserviţi asupra delniţelor pe care le lucrau;

c.

stăpânilor feudali asupra pământului satelor aservite.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           100.       La ce se referă termenul de ierosilie?

 

a.

insulte aduse demnităţii personale;

b.

furtul obiectelor din biserică;

c.

loviri cauzatoare de moarte.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           101.       La ce se referă termenul de sudalmă?

 

a.

insulte aduse demnităţii personale;

b.

furtul obiectelor din biserică;

c.

loviri cauzatoare de moarte.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           102.       Care dintre următoarele pravile a fost scrisă in 1452, în limba slavonă, de către grămăticul Dragomir din porunca domnului Vladislav?

 

a.

Pravila de la Putna;

b.

Pravila de la Mănăstirea Bistriţa;

c.

Pravila de la Târgovişte.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           103.       Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în 1632 de către logofătul Eustratie?

 

a.

Pravila aleasă;

b.

Pravila de la Govora;

c.

Pravila de la Mănăstirea Bistriţa.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           104.       Care dintre următoarele pravile a fost edictată şi tipărită din porunca lui Matei Basarab în anul 1640?

 

a.

Pravila aleasă;

b.

Pravila de la Govora;

c.

Pravila de la Mănăstirea Bistriţa.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           105.       Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în limba slavonă?

 

a.

Pravila de la Putna;

b.

Pravila Sfinţilor Apostoli;

c.

Pravila de la Govora.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           106.       Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în limba română?

 

a.

Pravila aleasă;

b.

Pravila de la Mănăstirea Bistriţa;

c.

Pravila de la Galaţi.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           107.       Cine este autorul pravilei “Îndreptarea legii”, tipărită în 1652 la Târgovişte din porunca lui Matei Basarab?

 

a.

Matei Vlastares;

b.

diaconul Coresi;

c.

Daniil Panoneanul.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

   108.       Statutele Ţării Făgăraşului au fost redactate în limba:

 

a.

latină;

b.

română;

c.

slavonă.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           109.       În evoluţia sa, regimul turco-fanariot cunoaşte două faze:

 

a.

de la 1721 până la 1776 şi de la 1776 până la 1821

b.

de la 1711 până la 1774 şi de la 1774 până la 1821

c.

de la 1711 până la 1778 şi de la 1778 până la 1821

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           110.       Epitropia obştirilor exercita, printre altele, atribuţii privitoare la:

 

a.

organizarea şi funcţionarea unor servicii publice;

b.

fixarea şi repartizarea impozitelor;

c.

învăţământ şi asistenţă socială.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           111.       În Ţara Românească exista o oaste dinăuntru şi o oaste din afară, începând din anul:

 

a.

1775;

b.

1781;

c.

1793.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

   112.       Pravilniceasca Condică a fost întocmită în Ţara Românească în anul 1775 din porunca lui:

 

a.

Alexandru Ipsilanti;

b.

Matei Basarab;

c.

Matei Vlastares.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           113.       În ce an a fost tipărită şi a intrat în vigoare versiunea în limba greacă a Codului Calimah?

 

a.

1821;

b.

1817;

c.

1833.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           114.       În ce an a fost definitivată, prin traducere, redactarea în limba română a Codului Calimah?

 

a.

1833;

b.

1817;

c.

1821.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           115.       Partea a doua a Codului Calimah era consacrată:

 

a.

dritului persoanelor;

b.

dritului lucrurilor;

c.

dritului persoanelor dimpreună şi a lucrurilor.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           116.       Până când s-a aplicat Legiuirea Caragea?

 

a.

până la intrarea în vigoare a Codului Calimah;

b.

până la intrarea în vigoare a Codului civil român;

c.

până la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           117.       Manualul juridic al lui Andronache Donici a fost elaborat în anul:

 

a.

1824;

b.

1821;

c.

1814.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           118.       Prin conţinutul dispoziţiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puţin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedură. Partea a treia a Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.

daruri şi mostenire;

b.

obraze;

c.

tocmeli.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           119.       Prin conţinutul dispoziţiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puţin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedură. Partea a patra a Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.

daruri şi mostenire;

b.

obraze;

c.

ale judecăţilor.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           120.       Prin conţinutul dispoziţiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puţin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedură. Partea a cincea Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.

daruri şi mostenire;

b.

tocmeli;

c.

vini.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           121.       Prin conţinutul dispoziţiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puţin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedură. Ultima parte a Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.

daruri şi mostenire;

b.

ale judecăţilor;

c.

vini.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           122.       Potrivit prevederilor din Pravilniceasca Condică, zălogul putea fi scos la mezat:

 

a.

numai la cererea creditorului şi numai prin hotărâre judecătorească;

b.

numai la cererea creditorului, existenta unei hotărâri judecătoreşti nefind o condiţie imperativă;

c.

numai la cererea debitorului şi numai prin hotărâre judecătorească.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           123.       Pravilniceasca Condică prevede referitor la contractul de împrumut:

 

a.

forma scrisă şi prezenţa a 3 martori;

b.

atât forma scrisă cât şi orală;

c.

forma scrisă şi prezenţa a minim 2 martori.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           124.       În ce an Înalta Poartă a consimţit să se revină, în Ţările Române, la tradiţia domniilor pământene?

 

a.

1824;

b.

1822;

c.

1832.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           125.       Sistemul domniilor pământene a fost suspendat, începând din anul:

 

a.

1828;

b.

1834;

c.

1830.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           126.       Care dintre următoarele instanţe a preluat, potrivit Regulamentelor Organice, competenţa spătăriei şi a agiei?

 

a.

tribunalele apelative de comerţ;

b.

tribunalele poliţiei îndreptătoare;

c.

tribunalele judeţene şi de ţinut.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           127.       Potrivit Regulamentelor Organice, comanda supremă a armatei aparţinea domnului, pe care o exercita în Moldova cu ajutorul:

 

a.

hatmanului;

b.

spătarului;

c.

marelui logofăt.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           128.       Unde judeca Înaltul Divan, potrivit Regulamentelor Organice?

 

a.

Bucureşti, Iaşi şi Craiova;

b.

Bucureşti şi Iaşi;

c.

Bucureşti şi Rădăuţi.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           129.       În ce an s-a contopit Divanul domnesc cu Înaltul Divan?

 

a.

1836;

b.

1828;

c.

1833.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           130.       În ce an a fost desfiinţată caimacania Craiovei?

 

a.

1831;

b.

1842;

c.

1841.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           131.       Cum erau denumiţi în Ţara Românească conducătorii judeţelor?

 

a.

priveghitori de ţinuturi;

b.

ispravnici administratori;

c.

ocârmuitori de judeţe.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           132.       Cum erau denumiţi în Moldova conducătorii ţinuturilor?

 

a.

priveghitori de ţinuturi;

b.

ispravnici administratori;

c.

ocârmuitori.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   133.       Care dintre urmatoarele afirmaţii privitoare la Regulamentele Organice este adevarată?

 

a.

au valoare de lege fundamentală;

b.

pot fi socotite o constituţie deşi au fost adoptate cu încuviinţarea unor puteri străine;

c.

conţin dispoziţii privitoare la drepturi şi libertăţi.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           134.       În ce an a apărut în Moldova prima parte a Condicii Criminaliceşti?

 

a.

1820;

b.

1826;

c.

1825.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           135.       Care au fost până în anul 1851 principalele izvoare de drept penal, în Ţara Românească?

 

a.

Bazilicalele şi Condica Criminalicească;

b.

Legiuirea Caragea (partea a VII-a) şi Bazilicalele;

c.

Bazilicalele şi Legiuirea Caragea (partea a V-a).

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           136.       În ce an a fost Transilvania proclamată Mare Principat?

 

a.

1768;

b.

1756;

c.

1765.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           137.       În ce an Dieta Transilvaniei a adoptat “Pragmatica sancţiune”?

 

a.

1705;

b.

1702;

c.

1712.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

   138.       Banatul s-a aflat în dependenţă faţă de Turcia de la 1552 până la 1718 când s-a încheiat:

 

a.

Pacea de la Passarowitz;

b.

Pacea de la Bucureşti;

c.

Pacea de la Adrianopol.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           139.       Codul penal din 1865 a avut ca principale izvoare:

 

a.

Codul penal prusian din 1851 şi Codul penal francez din 1810;

b.

Codul penal francez din 1810 şi Codul penal austriac din 1803;

c.

Codul penal prusian din 1851 şi Bazilicalele.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           140.       Codul de procedură penală din 1865 a avut ca model:

 

a.

Codul de procedură penală prusian;

b.

Codul de procedura penală austriac;

c.

Codul de instrucţie criminală francez.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           141.       Când s-a hotărât adoptarea programului şi statutului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România?

 

a.

31 martie 1893;

b.

23 martie 1883;

c.

21 martie 1898.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           142.       Potrivit Constituţiei din 1866, puterea legislativă se exercita de către:

 

a.

Reprezentanţa Naţională;

b.

Curţi şi tribunale;

c.

Domn şi Reprezentanţa Naţională.

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           143.       În ce an au fost desfiinţate judecătoriile de plasă?

 

a.

1867;

b.

1879;

c.

1897.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           144.       Răscoala din 1907 a urmărit cu prioritate:

 

a.

abrogarea Legii învoielilor agricole;

b.

înfăptuirea unei noi reforme administrative;

c.

abrogarea Legii sistemului electiv.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           145.       Dieta Transilvaniei a adoptat o lege prin care limba maghiară era declarată limba oficială a statului, în locul celei latine, în anul:

 

a.

1843;

b.

1847;

c.

1845.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           146.       O inovaţie a Constituţiei din 1923 a fost introducerea controlului constituţionalităţii legilor. Acest control urma să fie exercitat de către:

 

a.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b.

Curtea de Apel Bucureşti;

c.

Curtea Constituţională.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           147.       Prin Legea sindicatelor din 26 mai 1921 se interzicea sindicatelor:

 

a.

desfăşurarea oricărei activităţi sociale sau culturale;

b.

desfăşurarea oricărei activităţi politice;

c.

desfăşurarea oricărei activităţi economice.

 

 

ANS:  B                    PTS:   1

 

           148.       Potrivit Legii pentru unificarea administrativă din 14 iulie 1925, teritoriul României se împărţea din punct de vedere administrativ, în:

 

a.

judeţe şi comune;

b.

judeţe, ţinuturi şi comune;

c.

judeţe, plăşi, sectoare, comune, ţinuturi şi sate.

 

 

ANS:  A                    PTS:   1

 

           149.       Până la Decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent, infracţiunile politice şi de presă se judecau de către:

 

a.

tribunale

b.

curţile de apel

c.

curţile cu juri

 

 

ANS:  C                    PTS:   1

 

           150.       Cine a afirmat, în ziua depunerii jurământului Regelui Carol al II-lea,  “părerea mea este că astăzi amurgul se lasă asupra vieţii de partid”?

 

a.

Ion Mihalache

b.

Nicolae Iorga

c.

Iuliu Maniu

 

 

ANS:  B                    PTS:   1