1. Conducerea suprema în coloniile si municipiile provinciei Dacia era exercitata de catre un consiliu, asemanator senatului roman. Sub ce denumire era cunoscut acesta?:

a. pontifex

b. valetudinarium

c. ordodecurionum

ANS: C

2. Care era denumirea magistratilor superiori din municipiile provinciei Dacia?:

a. quattuorviri;

b. apparitores;

c. duum viri iure dicundo.

ANS: A

3. Care era denumirea magistratilor superiori din coloniile provinciei Dacia?:

a. quattuorviri;

b. apparitores;

c. duum viri iure dicundo.

ANS: C

4. Ce atributii exercitau magistratii superiori din provincia Dacia?:

a. atribuNii de ordin executiv, judiciar si administrativ;

b. atribuNii de ordin executiv si judiciar;

c. atribuNii de ordin judiciar, executiv si militar.

ANS: A

5. În subordinea magistraNilor civili se gasea un aparat functionaresc format din secretari, curieri sau alti slujbasi marunti. Sub ce denumire mai erau cunoscuti acestia?

a. apparittores;

b. quaestores;

c. augurii.

ANS: B

6. Din modul de organizare al oraselor provinciei Dacia se desprinde concluzia ca întreaga activitate de conducere era dominata de:

a. ordinul decurionilor;

b. ordinul augustalilor;

c. ordinul ecvestru.

ANS: A

7. Satele organizate potrivit sistemului roman se împart în doua categorii:

a. aedes si pagi;

b. pagi si vici;

c. agger si vici.

ANS: B

8. La ce se referã termenul de ius connubii?:

a. dreptul de a încheia o cãsãtorie valabilã;

b. dreptul de a candida la o o magistraturã în colonii;

c. dreptul de a alege.

ANS: A

9. La ce se referã termenul de ius honorum?:

a. dreptul de a încheia o cãsãtorie valabilã;

b. dreptul de a candida la o o magistraturã în colonii;

c. dreptul de a alege.

ANS: B

10. La ce se referã termenul de ius suffragii?:

a. dreptul de a încheia acte juridice;

b. dreptul de a candida la o o magistraturã în colonii;

c. dreptul de a alege.

ANS: C

11. Ce reprezintã termenul prescriptio longi temporis?:

a. sfera de competenÑã civilã sau militarã a unui magistrat roman de rang pretorian sau al consulului;

b. formã a uzucapiunii aplicatã la proprietatea provincialã;

c. categorie de funcÑionari cunoscuÑi în Dacia si Moesia romanã în sistemul deexploatare a domeniului imperial.

ANS: B

12. În ce an a avut loc generalizarea cetãÑeniei romane, prin edictul lui Caracalla?:

a. 212;

b. 192;

c. 176.

ANS: A

13. Tripticele din Transilvania au fost descoperite succesiv în perioada:

a. 1786-1855;

b. 1821-1876;

c. 1768-1866.

ANS: A

14. Care erau conditiile de valabilitate ale mancipatiunii?:

a. pãrtile sã aibã cetãtenie romanã, obiectul vânzãrii sã fie un lucru roman, cântarul de aramã si cantargiul, cinci martori cetãÑeni romani si rostirea unei formule solemne;

b. pãrtile sã aibã cetãtenie romanã, obiectul vânzãrii sã fie un lucru roman, cântarul de aramã si cantargiul, patru martori cetãÑeni romani si rostirea unei formule solemne;

c. pãrtile sã aibã cetãtenie romanã, obiectul vânzãrii sã fie un lucru roman, cântarul de aramã, cinci martori cetãÑeni romani si rostirea unei formule solemne.

ANS: A

15. Una dintre tãblitele cerate din Transilvania care s-a aflat în pãstrarea lui Timotei Cipariu menÑioneazã:

a. obligatia unei persoane de a plãti o datorie;

b. un process verbal prin care se constatã desfiintarea unei asociatii funerare;

c. un contract de împrumut în care creditor este o femeie peregrinã.

ANS: C

16. Pe ce se baza apartenenta la obstea gentilicã în Evul Mediu?:

a. stãpânirea în comun a teritoriului;

b. rudenia de sânge;

c. credinÑa religioasã.

ANS: B

17. Care erau organele de conducere ale obstei în Evul Mediu?:

a. Adunarea Megiesilor, oamenii buni si bãtrâni, juzii;

b. Adunarea Stãrilor, oamenii buni si bãtrâni, juzii;

c. Adunarea ³ãrii, oamenii buni si bãtrâni, juzii.

ANS: A

18. Cine a afirmat teza originii exclusiv trace, pãrerea sa fiind cã "dreptul trac e baza dreptului nostru consuetudinar"?:

a. Ioan Nãdejde;

b. Stefan Gheorghe Longinescu;

c. Dimitrie Cantemir.

ANS: A

19. Care dintre urmãtoarele documente prevedea, în legãturã cu unii vlahi din sudul Dunãrii, ca pentru plata datoratã în schimbul pãsunilor folosite de turmele lor sã fie judecaÑi "dupãlege si dreptate"?

a. Decretul împãratului bizantin Vasile I Macedoneanul;

b. Decretul împãratului Constantin cel Mare;

c. Decretul împãratului Alexios I al BizanÑului.

ANS: C

20. În ce an Ungaria constituie la Baia o marcã aflatã sub conducerea lui Dragos din Maramures?:

a. 1359;

b. 1369;

c. 1349

ANS: A

21. Independenta cuceritã de Voievodul Basarab Întemeietorul este marcatã de luarea titlului de domn, purtat si de urmasii sãi, dupa cum se menÑioneazã în documentul emis de:

a. Basarab Laiotã la 23 iunie 1365;

b. Ludovic de Anjou la 5 ianuarie 1365;

c. Radu cel Mare la 14 decembrie 1365.

ANS: B

22. Titlul de domn a fost purtat si de conducãtorii Moldovei, prima menÑiune ce ni s-a pãstrat în acest sens provenind de la:

a. Roman I;

b. Neagoe Basarab;

c. Radu cel Mare.

ANS: A

23. Principiile care au stat la temelia domniei aveau o lungã tradiÑie la români. Dintre acestea douã erau fundamentale:

a. separaÑia puterilor în stat si ereditatea;

b. alegerea si ereditatea;

c. domnia legii si alegerea.

ANS: B

24. Cui apartine afirmatia "pe obiceiul tãrii nu sã cãdiia, altuia domnia fãrã carile nu vrea fi sãmânÑã de domn"?:

a. Grigore Ureche;

b. Miron Costin;

c. Ion Neculce.

ANS: A

25. În Transilvania, procesul feudalizãrii a început în condiÑii de independenÑã, dar linia sa de evoluÑie a fost influenÑatã de dominaÑia:

a. maghiarã, otomanã si habsburgicã;

b. maghiarã si otomanã;

c. maghiarã si habsburgicã.

ANS: A

26. În ³ara Româneascã, primul privilegiu comercial a fost acordat orasului Brasov de cãtre:

a. Radu I;

b. Vladislav;

c. Basarab cel Mare.

ANS: B

27. Care a fost forma de proprietate dominantã, definitorie pentru epoca feudalã?:

a. proprietatea Ñãranilor liberi;

b. proprietatea obstilor sãtesti;

c. marea proprietate feudalã.

ANS: c

28. În sens juridic, modul originar de dobândire a marii proprietãÑi feudale a fost:

a. mostenirea;

b. dania domneascã;

c. achiziÑia.

ANS: A

29. Cum se clasifica marea proprietate feudalã, în funcÑie de titularul ei?:

a. boiereascã, Ñãrãneascã si domneascã;

b. boiereascã si domneascã;

c. boiereascã, domneascã si mãnãstireascã.

ASN: C

30. În epoca feudalismului, proprietatea Ñãranilor liberi care nu fãceau parte din obsti se exercita asupra:

a. gospodãriei, pãmântului de culturã, uneltelor si vitelor de muncã;

b. gospodãriei, pãmântului de culturã si vitelor de muncã;

c. gospodãriei, pãmântului de culturã, atelierelor si uneltelor de muncã;

ANS: A

31. Sub ce denumire erau cunoscuÑi boierii în ³ara Românescã, în epoca feudalã?:

a. pani;

b. jupâni;

c. mosneni.

ANS: B

32. Sub ce denumire erau cunoscuÑi boierii din Moldova, în epoca feudalã?:

a. pani;

b. jupâni;

c. rãzesi.

ANS: A

33. Sub ce denumire erau cunoscuÑi Ñãranii liberi care nu aveau pãmânt din ³ara Româneascã,în epoca feudalã?:

a. vlahi;

b. rãzesi;

c. rumâni.

ANS: A

34. Cum erau numiÑi în secolul XV Ñãranii dependenÑi din Moldova?:

a. rãzesi;

b. vecini;

c. mosneni.

ANS: B

35. Cum erau numiÑi în secolul XV Ñãranii dependenÑi din ³ara Româneascã?:

a. rumâni;

b. mosneni;

c. vecini.

ANS: A

36. Ce atribuÑii exercita domnul, în calitatea sa de sef al statului, de vârf al ierarhiei feudale în sistemul vasalitãÑii?:

a. atributii privind conducerea politico-administrativã, militarã, legislativã si judecãtoreascã;

b. atributii privind conducerea politico-administrativã si militarã exceptie facând cea judecãtoreascã;

c. atributii privind conducerea politico-administrativã si militarã exeptie facând cea legislativã.

ANS: A

37. Hotãrârile judecãtoresti ale domnului se bucurau de forÑã juridicã:

a. numai pe timpul vieÑii acestuia;

b. si dupa moartea acestuia;

c. pe timpul vieÑii acestuia, urmasii la tron neavând dreptul de a rejudeca procesele.

ANS: A

38. Potrivit sistemului electivo-ereditar, domnul trebuia sã îndeplineascã urmãtoarele condiÑii:

a. sã fie român, crestin ortodox sau catolic si sã nu fie însemnat;

b. sã fie român, crestin ortodox si sã fie însemnat;

c. sã fie român, crestin ortodox si sã nu fie însemnat.

ANS: C

39. Care era organul central cu atribuÑii de naturã sã garanteze respectarea de cãtre domn a intereselor marilor feudali?:

a. Adunarea stãrilor;

b. Sfatul domnesc;

c. Divanul domnesc.

ANS: B

40. Sistemul dregãtorilor s-a cristalizat în ³ara Româneascã sub domnia lui:

a. Mircea cel Bãtrân;

b. Alexandru cel Bun;

c. Basarab I.

ANS: A

41. Sistemul dregãtorilor s-a cristalizat în Moldova sub domnia lui:

a. Petru I;

b. Stefan I;

c. Alexandru cel Bun.

ANS: B

42. Cine era seful cancelariei domnesti în ³ara Româneascã si Moldova?:

a. logofãtul;

b. postelnicul;

c. vornicul.

ANS: A

43. Cine era conducãtorul slujitorilor curÑii, asigurând totodatã paza graniÑelor în ³ara Româneascã si Moldova?:

a. postelnicul;

b. spãtarul;

c. vornicul.

ANS: C

44. Cine era cel care pãstra spada domneascã, iar uneori în timp de rãzboi, prelua comanda armatei?

a. postelnicul;

b. vornicul;

c. spãtarul.

ANS: C

45. În epoca feudalã, tãlmaciul domnului era:

a. postelnicul;

b. cãminarul;

c. clucerul.

ANS: A

46. În epoca feudalã, paznicul domnului era:

a. aga;

b. jitnicerul;

c. clucerul.

ANS: A

47. În epoca feudalã, dregãtorul care avea în grijã pivniÑele domnesti era:

a. postelnicul;

b. sulgerul;

c. paharnicul.

ANS: C

48. În epoca feudalã, dregãtorul care asigura aprovizionarea cu carne era:

a. clucerul;

b. cãminarul;

c. sulgerul.

ANS: c

49. În epoca feudalã, dregãtorul care strângea anumite dãri cuvenite domnului era:

a. vornicul;

b. jitnicerul;

c. sulgerul.

ANS: B

50. În epoca feudalã, dregãtorul care administra cãmãrile, grãdiniile si pescãriile domnesti era:

a. stolnicul;

b. comisul;

c. postelnicul.

ANS: A

51. În epoca feudalã, dregãtorul care administra grajdurile domnului era:

a. sulgerul;

b. clucerul;

c. comisul.

ANS: C

52. În epoca feudalã, dregãtorul care aproviziona curtea cu grâu era:

a. pitarul;

b. clucerul;

c. cãminarul.

ANS: B

53. În epoca feudalã, dregãtorul care strângea anumite dãri cuvenite domnului era:

a. cãminarul;

b. armasul;

c. sãtrarul.

ANS: A

54. Cine avea în grijã corturile domnesti în vreme de rãzboi? ***

a. sãtrarul;

b. vornicul;

c. armasul.

ANS: A

55. Cum era numit dregãtorul cãruia Ieremia Movilã i-a încredinÑat conducerea armatei?

a. hatman;

b. armas;

c. spãtar;

ANS: A

56. În epoca feudalã, dregãtorul însãrcinat cu executarea sentinÑelor era:

a. postelnicul;

b. armasul;

c. vornicul.

ANS: B

57. În epoca feudalã, dregãtorul care coordona relaÑiile cu alte state era:

a. logofãtul;

b. postelnicul;

c. vornicul.

ANS: B

58. În ce an a fost recunoscutã mitropolia Ungaro-Valahiei la Curtea de Arges de cãtre de la Constantinopol?:

a. 1359;

b. 1432;

c. 1378.

ANS: A

59. Pânã în a doua jumãtatea a secolului XIV, biserica din ³ara Româneascã a fost dependentã de:

a. Patriarhia de la Ohrida;

b. Patriarhia de la Constantinopole;

c. Mitropolia Haliciului.

ANS: A

60. Pânã în a doua jumãtate a secolului XIV, biserica din Moldova a fost dependentã de:

a. Patriarhia de la Ohrida;

b. Patriarhia de la Huedin;

c. Mitropolia Haliciului.

ANS: C

61. Începând cu anul 1401, Mitropolia din Moldova a devenit dependentã de:

a. Patriarhia de la Constantinopole;

b. Patriarhia de la Roman;

c. Patriarhia de la Ohrida.

ANS: A

62. Unde au fost înfiinÑate primele mitropolii?

a. Roman, Craiova si Huedin;

b. Roman, Severin si Husi;

c. Roman, RãdãuÑi si Husi.

ANS: C

63. În secolul XIV tutela bisericii era exercitatã de cãtre:

a. mitropolit;

b. patriarh;

c. domn.

ANS: C

64. Tara Fãgãrasului este menÑionatã ca district de sine stãtãtor începand cu anul:

a. 1428;

b. 1465;

c. 1512.

ANS: A

65. Scaunele secuiesti s-au format succesiv, numãrul lor ajungând în secolul XV la:

a. 9;

b. 7;

c. 5.

ANS: B

66. Obstea secuilor avea capitala la:

a. Miercurea Ciuc;

b. Odorhei;

c. Abrud.

ANS: B

67. În fruntea fiecarui scaun sãsesc se afla:

a. un jude regal;

b. un cneaz;

c. un voievod.

ANS: A

68. Universitatea Saxonum se afla sub conducerea unui:

a. comite;

b. vicerege;

c. jude regal.

ANS: A

69. Transilvania a fost organizatã în forma unui principat autonom între anii:

a. 1563 si 1684;

b. 1571 si 1688;

c. 1541 si 1683.

ANS: c

70. În ce an a avut loc bãtãlia de la Mohacs?

a. 1542;

b. 1526;

c. 1567.

ANS: B

71. Principele Transilvaniei, în calitatea sa de sef al statului, exercita prerogative:

a. numai administrative si militare;

b. numai judecãtoresti si militare;

c. judecãtoresti, militare, legislative si administrative.

ANS: C

72. Presedintele Dietei Transilvaniei era numit de cãtre:

a. Poartã;

b. Principe;

c. reprezentantii nobilimii

ANS: C

73. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul internelor era condus de:

a. marele vornic al treburilor dinlãuntru;

b. marele logofãt al dreptãÑii;

c. marele postelnic.

ANS: A

74. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul apãrãrii era condus de:

a. marele logofãt al dreptãÑii;

b. marele spãtar;

c. marele vornic.

ANS: B

75. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul externelor era condus de:

a. marele logofãt al dreptãÑii;

b. marele postelnic;

c. marele vornic.

ANS: B

76. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul justiÑiei era condus de:

a. marele logofãt al dreptãÑii;

b. marele postelnic;

c. marele vornic.

ANS: A

77. Potrivit Regulamentelor Organice, Sfatul administrativ era compus din:

a. vornic, vistiernic, logofãt;

b. vornic, postelnic, spãtar;

c. vornic, vistiernic si postelnic.

ANS: C

78. Potrivit Regulamentelor Organice, Divanul domnesc si-a restrans treptat atribuÑiile legislative, acestea din urma fiind preluate de cãtre:

a. Adunarea obsteascã obisnuitã;

b. Adunarea Stãrilor;

c. Adunarea obsteascã extraordinarã.

ANS: A

79. Adunarea obsteascã obisnuitã era formatã din:

a. doar din reprezentanÑi ai boierilor si ai clerului;

b. mestesugari, reprezentanÑi ai boierilor si ai clerului;

c. în majoritate din mestesugari si negustori dar si din reprezentanÑi ai clerului.

ANS: A

80. Adunarea obsteascã extraordinarã era formatã din:

a. doar din reprezentanÑi ai boierilor si ai clerului;

b. în majoritate din boieri dar si din negustori si mestesugari;

c. în majoritate din mestesugari si negustori dar si din reprezentanÑi ai clerului.

ANS: B

81. Câti membri fãceau parte din adunarea obsteascã obisnuitã?

a. 41 de membri din ³ara Româneascã si 38 din Moldova;

b. 35 de membri din ³ara Româneascã si 46 din Moldova;

c. 42 de membri din ³ara Româneascã si 35 din Moldova.

ANS: C

82. Potrivit Regulamentelor Organice, recrutarea ostasilor se fãcea:

a. dintre Ñãrani, cu arcanul, pe 6 ani;

b. dintre Ñãrani, cu arcanul, pe 6 ani sau prin angajarea mercenarilor;

c. dintre Ñãrani si boieri, cu arcanul, pe 6 ani.

ANS: A

83. Unde functiona Înalta Curte de Revizie?:

a. Tara Româneascã;

b. Moldova;

c. atât în ³ara Româneascã cât si în Moldova.

ANS: A

84. Cine prezida Divanul domnesc?:

a. Domnul;

b. Voievodul;

c. Regele.

ANS: A

85. Când s-a ratificat, în baza unor legi votate de cãtre Parlament, unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei?:

a. 29 decembrie 1919;

b. 14 decembrie 1919;

c. 26 decembrie 1919.

ANS: A

86. În ce perioadã a functionat instituÑia regentei?

a. 1927-1930;

b. 1876-1881;

c. 1921-1923.

ANS: A

87. În vederea consolidãrii statului unitar se impunea unificarea regimului organelor administraÑiei de stat pe plan local. Când fost adoptatã Legea pentru unificarea administrativã?:

a. 14 iunie 1925;

b. 6 mai 1928;

c. 2 august 1929.

ANS: A

88. Dupã venirea la putere a naÑional Ñãrãnistilor s-au adoptat noi legi de organizare administrativã atât pe plan central cât si local. Când a fost adoptatã Legea pentru organizarea ministerelor?

a. 5 februarie 1930;

b. 2 august 1929;

c. 2 iunie 1934.

ANS: B

89. Care dintre urmãtoarele legi nu a prevãzut înfiinÑarea Directoratelor ministeriale locale?:

a. Legea pentru organizarea ministerelor;

b. Legea pentru organizarea administraÑie locale;

c. Legea pentru apãrarea ordinei.

ANS: C

90. Când a fost votatã legea agrarã pentru Basarabia?

a. 24 iunie 1922;

b. 10 martie 1920;

c. 28 martie 1919.

ANS: B

91. Când a fost votatã legea pentru reforma agrarã din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea?:

a. 17 iunie 1921;

b. 24 februarie 1924;

c. 18 iulie 1920.

ANS: A

92. Când a fost votatã legea pentru reforma agrarã din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures?:

a. 30 iulie 1921;

b. 21 martie 1923;

c. 26 februarie 1925.

ANS: A

93. Din ce an dateazã Catastihul de cisle al lui Petru Schiopul?:

a. 1589;

b. 1591;

c. 1578.

ANS: A

94. Potrivit Legii ³ãrii, proprietatea donativã era condiÑionatã de realizarea sarcinilor încredinÑate, putând fi retrasã de domn prin procedura numitã:

a. Praetorium;

b. Preadalica;

c. Tabularium.

ANS: B

95. Cum a fost numitã proprietatea boiereascã în ³ara Româneascã, prin hrisovul domnesc de întãrire?

a. ohabã;

b. uric;

c. osluh.

ANS: A

96. Cum a fost numitã proprietatea boiereascã în Moldova, prin hrisovul domnesc de întãrire?

a. ohabã;

b. uric;

c. osluh.

ANS: B

97. Domnul administra si proprietatea domneascã, ce aparÑinea Ñãrii, în virtutea dreptului sãu de:

a. dominium eminens;

b. dominium utile;

c. dominium directum.

ANS: A

98. Legea Tãrii consacrã în tãrile feudale romanesti un dominium utile aparÑinând:

a. domnului, ca vârf al ierarhiei feudale;

b. tãranilor aserviti asupra delniÑelor pe care le lucrau;

c. stãpânilor feudali asupra pãmântului satelor aservite.

ANS: C

99. Legea tãrii consacrã în Ñãrile feudale romanesti un drept de folosinÑã aparÑinând:

a. domnului, ca vârf al ierarhiei feudale;

b. Ñãranilor aserviÑi asupra delniÑelor pe care le lucrau;

c. stãpânilor feudali asupra pãmântului satelor aservite.

ANS: B

100. La ce se referã termenul de ierosilie?:

a. insulte aduse demnitãÑii personale;

b. furtul obiectelor din bisericã;

c. loviri cauzatoare de moarte.

ANS: B

101. La ce se referã termenul de sudalmã?:

a. insulte aduse demnitãÑii personale;

b. furtul obiectelor din bisericã;

c. loviri cauzatoare de moarte.

ANS: A

102. Care dintre urmãtoarele pravile a fost scrisã in 1452, în limba slavonã, de cãtre grãmãticul Dragomir din porunca domnului Vladislav?:

a. Pravila de la Putna;

b. Pravila de la Mãnãstirea BistriÑa;

c. Pravila de la Târgoviste.

ANS: C

103. Care dintre urmãtoarele pravile a fost scrisã în 1632 de cãtre logofãtul Eustratie?:

a. Pravila aleasã;

b. Pravila de la Govora;

c. Pravila de la Mãnãstirea BistriÑa.

ANS: A

104. Care dintre urmãtoarele pravile a fost edictatã si tipãritã din porunca lui Matei Basarab în anul 1640?:

a. Pravila aleasã;

b. Pravila de la Govora;

c. Pravila de la Mãnãstirea BistriÑa.

ANS: B

105. Care dintre urmãtoarele pravile a fost scrisã în limba slavonã?:

a. Pravila de la Putna;

b. Pravila SfinÑilor Apostoli;

c. Pravila de la Govora.

ANS: A

106. Care dintre urmãtoarele pravile a fost scrisã în limba românã?:

a. Pravila aleasã;

b. Pravila de la Mãnãstirea BistriÑa;

c. Pravila de la GalaÑi.

ANS: A

107. Cine este autorul pravilei "Îndreptarea legii", tipãritã în 1652 la Târgoviste din porunca luiMatei Basarab?

a. Matei Vlastares;

b. diaconul Coresi;

c. Daniil Panoneanul.

ANS: C

108. Statutele ³ãrii Fãgãrasului au fost redactate în limba:

a. latinã;

b. românã;

c. slavonã.

ANS: A

109. În evoluÑia sa, regimul turco-fanariot cunoaste douã faze:

a. de la 1721 pânã la 1776 si de la 1776 pânã la 1821

b. de la 1711 pânã la 1774 si de la 1774 pânã la 1821

c. de la 1711 pânã la 1778 si de la 1778 pânã la 1821

ANS: B

110. Epitropia obstirilor exercita, printre altele, atribuÑii privitoare la:

a. organizarea si funcÑionarea unor servicii publice;

b. fixarea si repartizarea impozitelor;

c. învãÑãmânt si asistenÑã socialã.

ANS: C

111. În tara Româneascã exista o oaste dinãuntru si o oaste din afarã, începând din anul:

a. 1775;

b. 1781;

c. 1793.

ANS: A

112. Pravilniceasca Condicã a fost întocmitã în ³ara Româneascã în anul 1775 din porunca lui:

a. Alexandru Ipsilanti;

b. Matei Basarab;

c. Matei Vlastares.

ANS: A

113. În ce an a fost tipãritã si a intrat în vigoare versiunea în limba greacã a Codului Calimah?:

a. 1821;

b. 1817;

c. 1833.

ANS: B

114. În ce an a fost definitivatã, prin traducere, redactarea în limba românã a Codului Calimah?:

a. 1833;

b. 1817;

c. 1821.

ANS; A

115. Partea a doua a Codului Calimah era consacratã:

a. dritului persoanelor;

b. dritului lucrurilor;

c. dritului persoanelor dimpreunã si a lucrurilor.

ANS: B

116. Pânã când s-a aplicat Legiuirea Caragea?:

a. pânã la intrarea în vigoare a Codului Calimah;

b. pânã la intrarea în vigoare a Codului civil român;

c. pânã la intrarea în vigoare a Codului de procedurã penalã.

ANS: B

117. Manualul juridic al lui Andronache Donici a fost elaborat în anul:

a. 1824;

b. 1821;

c. 1814.

ANS: C

118. Prin conÑinutul dispoziÑiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puÑin unitarã decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedurã. Partea a treiaa Legiuirii Caragea trateaza despre:

a. daruri si mostenire;

b. obraze;

c. tocmeli.

ANS: C

119. Prin conÑinutul dispoziÑiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puÑin unitarã decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedurã. Partea a patra a Legiuirii Caragea trateaza despre:

a. daruri si mostenire;

b. obraze;

c. ale judecãÑilor.

ANS: A

120. Prin conÑinutul dispoziÑiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puÑin unitarã decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedurã. Partea a cincea Legiuirii Caragea trateaza despre:

a. daruri si mostenire;

b. tocmeli;

c. vini.

ANS: C

121. Prin conÑinutul dispoziÑiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puÑin unitarã decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedurã. Ultima parte a Legiuirii Caragea trateaza despre:

a. daruri si mostenire;

b. ale judecãÑilor;

c. vini.

ANS: B

122. Potrivit prevederilor din Pravilniceasca Condicã, zãlogul putea fi scos la mezat:

a. numai la cererea creditorului si numai prin hotãrâre judecãtoreascã;

b. numai la cererea creditorului, existenta unei hotãrâri judecãtoresti nefind o condiÑie imperativã;

c. numai la cererea debitorului si numai prin hotãrâre judecãtoreascã.

ANS: A

123. Pravilniceasca Condicã prevede referitor la contractul de împrumut:

a. forma scrisã si prezenÑa a 3 martori;

b. atât forma scrisã cât si oralã;

c. forma scrisã si prezenÑa a minim 2 martori.

ANS: A

124. În ce an Înalta Poartã a consimÑit sã se revinã, în ³ãrile Române, la tradiÑia domniilor pãmântene?

a. 1824;

b. 1822;

c. 1832.

ANS: B

125. Sistemul domniilor pãmântene a fost suspendat, începând din anul:

a. 1828;

b. 1834;

c. 1830.

ANS: A

126. Care dintre urmãtoarele instanÑe a preluat, potrivit Regulamentelor Organice, competenÑa spãtãriei si a agiei?:

a. tribunalele apelative de comerÑ;

b. tribunalele poliÑiei îndreptãtoare;

c. tribunalele judeÑene si de Ñinut.

ANS: B

127. Potrivit Regulamentelor Organice, comanda supremã a armatei aparÑinea domnului, pe care o exercita în Moldova cu ajutorul:

a. hatmanului;

b. spãtarului;

c. marelui logofãt.

ANS: A

128. Unde judeca Înaltul Divan, potrivit Regulamentelor Organice?:

a. Bucuresti, Iasi si Craiova;

b. Bucuresti si Iasi;

c. Bucuresti si RãdãuÑi.

ANS: B

129. În ce an s-a contopit Divanul domnesc cu Înaltul Divan?:

a. 1836;

b. 1828;

c. 1833.

ANS: C

130. În ce an a fost desfiinÑatã caimacania Craiovei?:

a. 1831;

b. 1842;

c. 1841.

ANS: A

131. Cum erau denumiÑi în ³ara Româneascã conducãtorii judeÑelor?

a. priveghitori de Ñinuturi;

b. ispravnici administratori;

c. ocârmuitori de judeÑe.

ANS: C

132. Cum erau denumiÑi în Moldova conducãtorii Ñinuturilor?

a. priveghitori de Ñinuturi;

b. ispravnici administratori;

c. ocârmuitori.

ANS: B

133. Care dintre urmatoarele afirmaÑii privitoare la Regulamentele Organice este adevaratã?

a. au valoare de lege fundamentalã;

b. pot fi socotite o constituÑie desi au fost adoptate cu încuviinÑarea unor puteri strãine;

c. conÑin dispoziÑii privitoare la drepturi si libertãÑi.

ANS: A

134. În ce an a apãrut în Moldova prima parte a Condicii Criminalicesti?

a. 1820;

b. 1826;

c. 1825.

ANS: A

135. Care au fost pânã în anul 1851 principalele izvoare de drept penal, în ³ara Româneascã?

a. Bazilicalele si Condica Criminaliceascã;

b. Legiuirea Caragea (partea a VII-a) si Bazilicalele;

c. Bazilicalele si Legiuirea Caragea (partea a V-a).

ANS: C

136. În ce an a fost Transilvania proclamatã Mare Principat?

a. 1768;

b. 1756;

c. 1765.

ANS: C

137. În ce an Dieta Transilvaniei a adoptat "Pragmatica sancÑiune"?

a. 1705;

b. 1702;

c. 1712.

ANS: B

138. Banatul s-a aflat în dependenÑã faÑã de Turcia de la 1552 pânã la 1718 când s-a încheiat:

a. Pacea de la Passarowitz;

b. Pacea de la Bucuresti;

c. Pacea de la Adrianopol.

ANS: A

139. Codul penal din 1865 a avut ca principale izvoare:

a. Codul penal prusian din 1851 si Codul penal francez din 1810;

b. Codul penal francez din 1810 si Codul penal austriac din 1803;

c. Codul penal prusian din 1851 si Bazilicalele.

ANS: A

140. Codul de procedurã penalã din 1865 a avut ca model:

a. Codul de procedurã penalã prusian;

b. Codul de procedura penalã austriac;

c. Codul de instructie criminalã francez.

ANS: C

141. Când s-a hotãrât adoptarea programului si statutului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România?

a. 31 martie 1893;

b. 23 martie 1883;

c. 21 martie 1898.

ANS: A

142. Potrivit ConstituÑiei din 1866, puterea legislativã se exercita de cãtre:

a. ReprezentanÑa NaÑionalã;

b. CurÑi si tribunale;

c. Domn si ReprezentanÑa NaÑionalã.

ANS: C

143. În ce an au fost desfiinÑate judecãtoriile de plasã?

a. 1867;

b. 1879;

c. 1897.

ANS: B

144. Rãscoala din 1907 a urmãrit cu prioritate:

a. abrogarea Legii învoielilor agricole;

b. înfãptuirea unei noi reforme administrative;

c. abrogarea Legii sistemului electiv.

ANS: A

145. Dieta Transilvaniei a adoptat o lege prin care limba maghiarã era declaratã limba oficialã a statului, în locul celei latine, în anul:

a. 1843;

b. 1847;

c. 1845.

ANS: B

146. O inovaÑie a ConstituÑiei din 1923 a fost introducerea controlului constituÑionalitãÑii legilor. Acest control urma sã fie exercitat de cãtre:

a. Înalta Curte de CasaÑie si JustiÑie;

b. Curtea de Apel Bucuresti;

c. Curtea ConstituÑionalã.

ANS: A

147. Prin Legea sindicatelor din 26 mai 1921 se interzicea sindicatelor:

a. desfãsurarea oricãrei activitãÑi sociale sau culturale;

b. desfãsurarea oricãrei activitãÑi politice;

c. desfãsurarea oricãrei activitãÑi economice.]

ANS: B

148. Potrivit Legii pentru unificarea administrativã din 14 iulie 1925, teritoriul României se împãrÑea din punct de vedere administrativ, în:

a. judete si comune;

b. judete, Ñinuturi si comune;

c. judete, plãsi, sectoare, comune, Ñinuturi si sate.

ANS: A

149. Pânã la Decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent, infracÑiunile politice si de presã se judecau de cãtre:

a. tribunale

b. curÑile de apel

c. curÑile cu juri

ANS: C

150. Cine a afirmat, în ziua depunerii jurãmântului Regelui Carol al II-lea, "pãrerea mea este cã astãzi amurgul se lasã asupra vieÑii de partid"?:

a. Ion Mihalache

b. Nicolae Iorga

c. Iuliu Maniu

ANS: B