ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

 

 

MULTIPLE CHOICE

 

 

1. Conducerea supre în coloniile şi municipiile provinciei Dacia era exercitată de către un consiliu, asemănător senatului roman. Sub ce denumire era cunoscut acesta?

 

a.    pontifex;

 

b.    valetudinarium;

c.    ordodecurionum.

 

2. Care era denumirea magistraTilor superiori din municipiile provinciei Dacia?

 

 

a.    quattuorviri;

b.    apparitores;

c.    duum viri iure dicundo.

 

3. Care era denumirea magistraTilor superiori din coloniile provinciei Dacia?

 

 

a.    quattuorviri; b.       apparitores;

c.    duum viri iure dicundo.

 

4. Ce atribuTii exercitau magistraTii superiori din provincia Dacia?

 

 

a.    atribuTii de ordin executiv, judiciar şi administrativ; b.       atribuTii de ordin executiv şi judiciar;

c.    atribuTii de ordin judiciar, executiv şi militar.

 

5. În subordinea magistraTilor civili se găsea un aparat funcTioresc format din secretari, curieri sau alTi slujbaşi mărunTi. Sub ce denumire mai erau cunoscuTi aceştia?

 

a.    apparittores; b.       quaestores; c.       augurii.

 

6. Din modul de organizare al oraşelor provinciei Dacia se desprinde concluzia întreaga activitate de conducere era dominată de:

 

a.    ordinul decurionilor; b.       ordinul augustalilor; c.       ordinul ecvestru.

 

7. Satele organizate potrivit sistemului roman se împart în două categorii:

 

 

a.    aedes si pagi; b.      pagi şi vici; c.          agger si vici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1


8. La ce se refetermenul de ius connubii?

 

 

a.    dreptul de a încheia o căsătorie valabilă;

 

b.    dreptul de a candida la o o magistratură în colonii; c.       dreptul de a alege.

 

9. La ce se refetermenul de ius honorum?

 

 

a.    dreptul de a încheia o căsătorie valabilă;

 

b.    dreptul de a candida la o o magistratură în colonii; c.       dreptul de a alege.

 

10. La ce se refetermenul de ius suffragii?

 

 

a.    dreptul de a încheia acte juridice;

 

b.    dreptul de a candida la o o magistratură în colonii; c.       dreptul de a alege.

 

11. Ce reprezintă termenul prescriptio longi temporis?

 

 

a.    sfera de competenTă civilă sau militară a unui magistrat roman de rang pretorian sau al consulului;

b.    for a uzucapiunii aplicată la proprietatea provincială;

 

c.    categorie de funcTionari cunoscuTi în Dacia şi Moesia romană în sistemul de exploatare a domeniului imperial.

 

12. În ce an a avut loc generalizarea cetăTeniei romane, prin edictul lui Caracalla?

 

 

a.    212; b.       192; c.       176.

 

13. Tripticele din Transilvania au fost descoperite succesiv în perioada:

 

 

a.    1786-1855; b.       1821-1876; c.       1768-1866.

 

14. Care erau condiTiile de valabilitate ale mancipaTiunii?

 

 

a.    părTile aibă cetăTenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de ara şi cantargiul, cinci martori cetăTeni romani şi rostirea unei formule solemne;

b.    părTile să aibă cetăTenie romană, obiectul vânzării fie un lucru roman, cântarul de ara şi cantargiul, patru martori cetăTeni romani şi rostirea unei formule solemne;

c.    părTile aibă cetăTenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de aramă, cinci martori cetăTeni romani şi rostirea unei formule solemne.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2


15. Una dintre tăbliTele cerate din Transilvania care s-a aflat în păstrarea lui Timotei Cipariu menTionează:

 

a.    obligaTia unei persoane de a plăti o datorie;

 

b.    un process verbal prin care se constată desfiinTarea unei asociaTii funerare; c.       un contract de împrumut în care creditor este o femeie peregrină.

 

16. Pe ce se baza apartenenTa la obştea gentilică în Evul Mediu?

 

 

a.    stăpânirea în comun a teritoriului;

b.    rudenia de sânge;

c.    credinTa religioasă.

 

17. Care erau organele de conducere ale obştei în Evul Mediu?

 

 

a.    Adunarea Megieşilor, oamenii buni şi bătrâni, juzii; b.       Adunarea Srilor, oamenii buni şi bătrâni, juzii;

c.    Adunarea tării, oamenii buni şi bătrâni, juzii.

 

18. Cine a afirmat teza originii exclusiv trace, rerea sa fiind “dreptul trac e baza dreptului nostru consuetudinar?

 

 

a.    Ioan Nădejde;

 

b.    Ştefan Gheorghe Longinescu; c.       Dimitrie Cantemir.

 

19. Care dintre următoarele documente prevedea, în legătură cu unii vlahi din sudul Dunării, ca pentru plata datora în schimbul păşunilor folosite de turmele lor fie judecaTi “după lege şi dreptate?

 

a.    Decretul împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul; b.      Decretul împăratului Constantin cel Mare;

c.    Decretul împăratului Alexios I al BizanTului.

 

20. În ce an Ungaria constituie la Baia o marcă aflată sub conducerea lui Drag din Maramureş?

 

a.    1359; b.       1369; c.       1349.

 

21. IndependenTa cucerită de Voievodul Basarab Întemeietorul este marca de luarea titlului de domn, purtat şi de urmaşii săi, dupa cum se menTionează în documentul emis de:

 

a.    Basarab Laiotă la 23 iunie 1365;

 

b.    Ludovic de Anjou la 5 ianuarie 1365; c.       Radu cel Mare la 14 decembrie 1365.

 

22. Titlul de domn a fost purtat şi de condutorii Moldovei, prima menTiune ce ni s-a păstrat în acest sens provenind de la:

 

a.    Roman I;

 

b.    Neagoe Basarab; c.    Radu cel Mare.

 

 

 

3


23. Principiile care au stat la temelia domniei aveau o lungă tradiTie la români. Dintre acestea două erau fundamentale:

 

a.    separaTia puterilor în stat şi ereditatea; b.       alegerea şi ereditatea;

c.    domnia legii şi alegerea.

 

24. Cui aparTine afirmaTia “pe obiceiul Tării nu să cădiia, altuia domnia fără carile nu vrea fi sămânTă de domn”?

 

a.    Grigore Ureche; b.     Miron Costin; c.            Ion Neculce.

 

25. În Transilvania, procesul feudalizării a început în condiTii de independenTă, dar linia sa de evoluTie a fost influenTată de dominaTia:

 

a.    maghia, otomană si habsburgică; b.       maghiară şi otomană;

c.    maghiară şi habsburgică.

 

26. În tara Românească, primul privilegiu comercial a fost acordat oraşului Braşov de către:

 

 

a.    Radu I;

 

b.    Vladislav;

 

c.    Basarab cel Mare.

 

27. Care a fost forma de proprietate dominantă, definitorie pentru epoca feudală?

 

 

a.    proprietatea Tăranilor liberi; b.       proprietatea obştilor sătesti; c.       marea proprietate feudală.

 

28. În sens juridic, modul originar de dobândire a marii proprietăTi feudale a fost:

 

 

a.    moştenirea;

 

b.    dania domnească; c.  achiziTia.

 

29. Cum se clasifica marea proprietate feudală, în funcTie de titularul ei?

 

 

a.    boiereas, Tărănească si domnească; b.       boierească şi domnească;

c.    boiereas, domnească şi mănăstirească.

 

30. În epoca feudalismului, proprietatea Tăranilor liberi care nu ceau parte din obşti se exercita asupra:

 

a.    gospodăriei, pământului de cultură, uneltelor şi vitelor de muncă; b. gospodăriei, pământului de cultură şi vitelor de muncă;

c.    gospodăriei, pământului de cultură, atelierelor si uneltelor de muncă;

 

 

 

 

 

 

 

4


31. Sub ce denumire erau cunoscuTi boierii în tara Românes, în epoca feudală?

 

 

a.    pani; b.       jupâni;

c.    moşneni.

 

32. Sub ce denumire erau cunoscuTi boierii din Moldova, în epoca feudală?

 

 

a.    pani; b.       jupâni; c.       răzeşi.

 

33. Sub ce denumire erau cunoscuTi Tăranii liberi care nu aveau pământ din tara Românească, în epoca feudală?

 

a.    vlahi; b.        răzeşi; c.    rumâni.

 

34. Cum erau numiTi în secolul XV Tăranii dependenTi din Moldova?

 

 

a.     zeşi; b.     vecini;

c.    moşneni.

 

35. Cum erau numiTi în secolul XV Tăranii dependenTi din tara Româneas?

 

 

a.    rumâni; b.       mosneni; c.    vecini.

 

36. Ce atribuTii exercita domnul, în calitatea sa de şef al statului, de rf al ierarhiei feudale în sistemul vasalităTii?

 

a.    atribuTii privind conducerea politico-administrativă, milita, legislativă şi judetoreas;

b.    atribuTii privind conducerea politico-administrativă şi militară exceptie fand cea judetoreas;

c.    atribuTii privind conducerea politico-administrativă şi militară exeptie facând cea legislativă.

 

37. Hotărârile judetoreşti ale domnului se bucurau de forTă juridică:

 

 

a.    numai pe timpul vieTii acestuia; b.    şi dupa moartea acestuia;

c.    pe timpul vieTii acestuia, urmaşii la tron neavând dreptul de a rejudeca procesele.

 

38. Potrivit sistemului electivo-ereditar, domnul trebuia să îndeplinească următoarele condiTii:

 

 

a.    fie român, creştin ortodox sau catolic şi nu fie însemnat; b.     fie român, creştin ortodox şi să fie însemnat;

c.    fie român, creştin ortodox şi să nu fie însemnat.

 

 

 

 

 

5


39. Care era organul central cu atribuTii de natură să garanteze respectarea de către domn a intereselor marilor feudali?

 

a.    Adunarea stărilor; b.  Sfatul domnesc; c.        Divanul domnesc.

 

40. Sistemul dregătorilor s-a cristalizat în tara Românească sub domnia lui:

 

 

a.    Mircea cel trân; b. Alexandru cel Bun; c.            Basarab I.

 

41. Sistemul dregătorilor s-a cristalizat în Moldova sub domnia lui:

 

 

a.    Petru I; b.       Stefan I;

c.    Alexandru cel Bun.

 

42. Cine era şeful cancelariei domneşti în tara Românească şi Moldova?

 

 

a.    logotul; b.       postelnicul; c.       vornicul.

 

43. Cine era conducătorul slujitorilor curTii, asigund totodată paza graniTelor în tara Românească şi Moldova?

 

 

a.    postelnicul; b.       spătarul;

c.    vornicul.

 

44. Cine era cel care păstra spada domneas, iar uneori în timp de război, prelua comanda armatei?

 

a.    postelnicul; b.       vornicul;

c.    spătarul.

 

45. În epoca feudală, tălmaciul domnului era:

 

 

a.    postelnicul; b.       căminarul; c.  clucerul.

 

46. În epoca feudală, paznicul domnului era:

 

 

a.    aga;

 

b.    jitnicerul; c.   clucerul.

 

 

 

 

 

 

 

 

6


47. În epoca feudală, dregătorul care avea în grijă pivniTele domneşti era:

 

 

a.    postelnicul; b.       sulgerul;

c.    paharnicul.

 

48. În epoca feudală, dregătorul care asigura aprovizionarea cu carne era:

 

 

a.    clucerul; b.       căminarul; c.  sulgerul.

 

49. În epoca feudală, dregătorul care strângea anumite ri cuvenite domnului era:

 

 

a.    vornicul; b.    jitnicerul; c.    sulgerul.

 

50. În epoca feudală, dregătorul care administra cările, grădiniile şi pescăriile domneşti era:

 

 

a.    stolnicul; b.    comisul;

c.    postelnicul.

 

51. În epoca feudală, dregătorul care administra grajdurile domnului era:

 

 

a.    sulgerul; b.       clucerul; c.       comisul.

 

52. În epoca feudală, dregătorul care aproviziona curtea cu grâu era:

 

 

a.    pitarul; b.       clucerul;

c.    căminarul.

 

53. În epoca feudală, dregătorul care strângea anumite ri cuvenite domnului era:

 

 

a.    căminarul; căminarul –cancelar al domnului

b.    armaşul; armaş – purta buzduganul domnesc, şef alartileriei, executa pedepsele poruncite de domnitor

c.    şătrarul. - şătrar – îngrijea corturile şi tunurile armatei

 

54. Cine avea în grijă corturile domneşti în vreme de război? a.       şătrarul;

b.    vornicul; c.    armaşul.

 

55. Cum era numit dregătorul căruia Ieremia Movilă i-a încredinTat conducerea armatei?

 

 

a.    hatman; b.     armaş; c.    spătar;

 

 

 

 

 

 

7


56. În epoca feudală, dregătorul însărcinat cu executarea sentinTelor era:

 

 

a.    postelnicul; b.       armaşul;

c.    vornicul.

 

57. În epoca feudală, dregătorul care coordona relaTiile cu alte state era:

 

 

a.    logotul; b.       postelnicul; c.       vornicul.

 

58. În ce an a fost recunoscută mitropolia Ungaro-Valahiei la Curtea de Argeş de către patriarhia de la Constantinopol?

a.    1359; b.       1432; c.       1378.

 

59. Până în a doua jumătatea a secolului XIV, biserica din tara Românească a fost dependentă de:

 

a.    Patriarhia de la Ohrida;

 

b.    Patriarhia de la Constantinopole; c.  Mitropolia Haliciului.

 

60. Până în a doua jumătate a secolului XIV, biserica din Moldova a fost dependentă de:

 

 

a.    Patriarhia de la Ohrida; b.       Patriarhia de la Huedin; c.       Mitropolia Haliciului.

 

61. Începând cu anul 1401, Mitropolia din Moldova a devenit dependentă de:

 

 

a.    Patriarhia de la Constantinopole; b.  Patriarhia de la Roman;

c.    Patriarhia de la Ohrida.

 

62. Unde au fost înfiinTate primele mitropolii?

 

 

a.    Roman, Craiova şi Huedin; b.       Roman, Severin şi Huşi;

c.    Roman, RădăuTi şi Huşi.

 

63. În secolul XIV tutela bisericii era exercitată de către:

 

 

a.    mitropolit; b.  patriarh;

c.    domn.

 

64. tara Făgăraşului este menTionată ca district de sine stătător începand cu anul:

 

 

a.    1428; b.       1465; c.       1512.

 

 

 

 

8


65. Scaunele secuieşti s-au format succesiv, numărul lor ajunnd în secolul XV la:

 

 

a.    9; b.   7; c.       5.

 

66. Obştea secuilor avea capitala la: a.       Miercurea Ciuc;

b.    Odorhei; c.    Abrud.

 

67. În fruntea fiecarui scaun săsesc se afla:

 

 

a.    un jude regal; b.         un cneaz;

c.    un voievod.

 

68. Universitatea Saxonum se afla sub conducerea unui:

 

 

a.    comite; b.       vicerege;

c.    jude regal.

 

69. Transilvania a fost organizată în forma unui principat autonom între anii:

 

 

a.    1563 şi 1684; b.        1571 şi 1688; c. 1541 şi 1683.

 

70. În ce an a avut loc bătălia de la Mohacs?

 

 

a.    1542; b.       1526; c.       1567.

 

71. Principele Transilvaniei, în calitatea sa de şef al statului, exercita prerogative:

 

 

a.    numai administrative şi militare; b.    numai judetoresti si militare;

c.    judetoresti, militare, legislative şi administrative.

 

72. Preşedintele Dietei Transilvaniei era numit de către:

 

 

a.    Poartă; b.       Principe;

c.    reprezentanTii nobilimii.

 

73. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul internelor era condus de:

 

 

a.    marele vornic al treburilor dinlăuntru; b.       marele logofăt al dreptăTii;

c.    marele postelnic.

 

 

 

 

 

 

9


74. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul apărării era condus de:

 

 

a.    marele logofăt al dreptăTii; b.       marele spătar;

c.    marele vornic.

 

75. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul externelor era condus de:

 

 

a.    marele logofăt al dreptăTii; b.       marele postelnic;

c.    marele vornic.

 

76. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul justiTiei era condus de:

 

 

a.    marele logofăt al dreptăTii; b.       marele postelnic;

c.    marele vornic.

 

77. Potrivit Regulamentelor Organice, Sfatul administrativ era compus din:

 

 

a.    vornic, vistiernic, logofăt; b.  vornic, postelnic, spătar;

c.    vornic, vistiernic şi postelnic.

 

78. Potrivit Regulamentelor Organice, Divanul domnesc şi-a restrans treptat atribuTiile legislative, acestea din urma fiind preluate de către:

 

a.    Adunarea obştească obişnuită; b.       Adunarea Srilor;

c.    Adunarea obştească extraordina.

 

79. Adunarea obştească obisnuită era formată din:

 

 

a.    doar din reprezentanTi ai boierilor şi ai clerului;

 

b.    meşteşugari, reprezentanTi ai boierilor şi ai clerului;

 

c.    în majoritate din meşteşugari şi negustori dar şi din reprezentanTi ai clerului.

 

80. Adunarea obştească extraordinară era forma din:

 

 

a.    doar din reprezentanTi ai boierilor şi ai clerului;

 

b.    în majoritate din boieri dar şi din negustori şi meşteşugari;

 

c.    în majoritate din meşteşugari şi negustori dar şi din reprezentanTi ai clerului.

 

81. CâTi membri ceau parte din adunarea obştească obişnuită?

 

 

a.    41 de membri din tara Românească şi 38 din Moldova; b.    35 de membri din tara Românească şi 46 din Moldova; c.         42 de membri din tara Românească şi 35 din Moldova.

 

82. Potrivit Regulamentelor Organice, recrutarea ostaşilor se făcea:

 

 

a.    dintre Tărani, cu arcanul, pe 6 ani;

 

b.    dintre Tărani, cu arcanul, pe 6 ani sau prin angajarea mercenarilor; c.       dintre Tărani şi boieri, cu arcanul, pe 6 ani.

 

 

 

 

10


83. Unde functiona Înalta Curte de Revizie?

 

 

a.    tara Românească; b.  Moldova;

c.    atât în tara Românească cât şi în Moldova.

 

84. Cine prezida Divanul domnesc?

 

 

a.    Domnul;

 

b.    Voievodul; c. Regele.

 

85. Când s-a ratificat, în baza unor legi votate de către Parlament, unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei?

 

a.    29 decembrie 1919; b.           14 decembrie 1919; c.           26 decembrie 1919.

 

86. În ce perioa a funcTionat instituTia regenTei?

 

 

a.    1927-1930; b.       1876-1881; c.       1921-1923.

 

87. În vederea consolirii statului unitar se impunea unificarea regimului organelor administraTiei de stat pe plan local. Când fost adoptată Legea pentru unificarea administrativă?

 

a.    14 iunie 1925; b.       6 mai 1928;

c.    2 august 1929.

 

88. După venirea la putere a naTional Tărăniştilor s-au adoptat noi legi de organizare administrativă atât pe plan central cât şi local. Când a fost adopta Legea pentru organizarea ministerelor?

 

a.    5 februarie 1930; b.   2 august 1929;

c.    2 iunie 1934.

 

89. Care dintre următoarele legi nu a prevăzut înfiinTarea Directoratelor ministeriale locale?

 

 

a.    Legea pentru organizarea ministerelor;

 

b.    Legea pentru organizarea administraTie locale; c.     Legea pentru apărarea ordinei.

 

90. Când a fost votată legea agrară pentru Basarabia?

 

 

a.    24 iunie 1922; b.       10 martie 1920; c.     28 martie 1919.

 

 

 

 

 

11


91. Când a fost votată legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea?

 

a.    17 iunie 1921;

 

b.    24 februarie 1924; c. 18 iulie 1920.

 

92. Când a fost votată legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş?

 

a.    30 iulie 1921; b.       21 martie 1923;

c.    26 februarie 1925.

 

93. Din ce an datează Catastihul de cisle al lui Petru Şchiopul?

 

 

a.    1589; b.       1591; c.       1578.

 

94. Potrivit Legii rii, proprietatea donativă era condiTionată de realizarea sarcinilor încredinTate, putând fi retra de domn prin procedura numită:

 

a.    Praetorium; b.       Preadalica; c.       Tabularium.

 

95. Cum a fost numi proprietatea boierească în tara Românească, prin hrisovul domnesc de întărire?

a.    ohabă; b.       uric; c.    osluh.

 

96. Cum a fost numi proprietatea boierească în Moldova, prin hrisovul domnesc de întărire?

 

 

a.    ohabă; b.       uric; c.    osluh.

 

97. Domnul administra şi proprietatea domneas, ce aparTinea Tării, în virtutea dreptului său de:

 

a.    dominium eminens; b.       dominium utile;

c.    dominium directum.

 

98. Legea rii consacîn Tările feudale romaneşti un dominium utile aparTinând:

 

 

a.    domnului, ca rf al ierarhiei feudale;

 

b.    ranilor aserviTi asupra delniTelor pe care le lucrau; c.       stăpânilor feudali asupra pământului satelor aservite.

 

 

 

 

 

 

12


99. Legea rii consacîn Tările feudale romaneşti un drept de folosinTă aparTinând:

 

 

a.    domnului, ca rf al ierarhiei feudale;

 

b.    ranilor aserviTi asupra delniTelor pe care le lucrau; c.       stăpânilor feudali asupra pământului satelor aservite.

 

100. La ce se refetermenul de ierosilie?

 

 

a.    insulte aduse demnităTii personale; b.       furtul obiectelor din biserică;

c.    loviri cauzatoare de moarte.

 

101. La ce se refetermenul de sudalmă?

 

 

a.    insulte aduse demnităTii personale; b.       furtul obiectelor din biserică;

c.    loviri cauzatoare de moarte.

 

102. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă in 1452, în limba slavonă, de către grămăticul Dragomir din porunca domnului Vladislav?

 

a.    Pravila de la Putna;

 

b.    Pravila de la Mănăstirea BistriTa; c. Pravila de la Târgovişte.

 

103. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în 1632 de către logotul Eustratie?

 

 

a.    Pravila aleasă;

 

b.    Pravila de la Govora;

 

c.    Pravila de la Mănăstirea BistriTa.

 

104. Care dintre următoarele pravile a fost edictată şi tipărită din porunca lui Matei Basarab în anul 1640?

 

a.    Pravila aleasă;

 

b.    Pravila de la Govora;

 

c.    Pravila de la Mănăstirea BistriTa.

 

105. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în limba slavonă?

 

 

a.    Pravila de la Putna;

 

b.    Pravila SfinTilor Apostoli; c.       Pravila de la Govora.

 

106. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în limba română?

 

 

a.    Pravila aleasă;

 

b.    Pravila de la Mănăstirea BistriTa; c. Pravila de la GalaTi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

13


107. Cine este autorul pravilei Îndreptarea legii”, tirită în 1652 la rgovişte din porunca lui Matei Basarab?

 

a.    Matei Vlastares; b.       diaconul Coresi;

c.    Daniil Panoneanul.

 

108. Statutele tării Făgăraşului au fost redactate în limba:

 

 

a.    latină; b.       română; c.       slavonă.

 

109. În evoluTia sa, regimul turco-fanariot cunoaşte două faze:

 

 

a.    de la 1721 până la 1776 şi de la 1776 până la 1821 b.        de la 1711 până la 1774 şi de la 1774 până la 1821 c.           de la 1711 până la 1778 şi de la 1778 până la 1821

 

110. Epitropia obştirilor exercita, printre altele, atribuTii privitoare la:

 

 

a.    organizarea şi funcTionarea unor servicii publice; b.       fixarea şi repartizarea impozitelor;

c.    învăTământ şi asistenTă socială.

 

111. În tara Românească exista o oaste dinăuntru şi o oaste din afară, începând din anul:

 

 

a.    1775; b.       1781; c.       1793.

 

112. Pravilniceasca Condică a fost întocmită în tara Românească în anul 1775 din porunca lui:

 

 

a.    Alexandru Ipsilanti; b.       Matei Basarab;

c.    Matei Vlastares.

 

113. În ce an a fost tipărită şi a intrat în vigoare versiunea în limba greacă a Codului Calimah?

 

 

a.    1821; b.       1817; c.       1833.

 

114. În ce an a fost definitivată, prin traducere, redactarea în limba română a Codului Calimah?

 

 

a.    1833; b.       1817; c.       1821.

 

115. Partea a doua a Codului Calimah era consacrată:

 

 

a.    dritului persoanelor; b.       dritului lucrurilor;

c.    dritului persoanelor dimpreună şi a lucrurilor.

 

 

 

 

14


116. Până când s-a aplicat Legiuirea Caragea?

 

 

a.    până la intrarea în vigoare a Codului Calimah;

 

b.    până la intrarea în vigoare a Codului civil român;

 

c.    până la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală.

 

117. Manualul juridic al lui Andronache Donici a fost elaborat în anul:

 

 

a.    1824; b.       1821; c.       1814.

 

118. Prin conTinutul dispoziTiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puTin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedu. Partea a treia a Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.    daruri şi mostenire; b.       obraze;

c.    tocmeli.

 

119. Prin conTinutul dispoziTiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puTin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedu. Partea a patra a Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.    daruri şi mostenire; b.       obraze;

c.    ale judecăTilor.

 

120. Prin conTinutul dispoziTiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puTin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedu. Partea a cincea Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

a.    daruri şi mostenire; b.       tocmeli;

c.    vini.

 

121. Prin conTinutul dispoziTiilor sale, Legiuirea Caragea este mai puTin unitară decat Codul Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal şi de procedu. Ultima parte a Legiuirii Caragea trateaza despre:

 

 

a.    daruri şi mostenire; b.          ale judecăTilor;

c.    vini.

 

122. Potrivit prevederilor din Pravilniceasca Condică, zălogul putea fi scos la mezat:

 

 

a.    numai la cererea creditorului şi numai prin hotărâre judetorească;

 

b.    numai la cererea creditorului, existenta unei hotărâri judetoreşti nefind o condiTie imperativă;

c.    numai la cererea debitorului şi numai prin hotărâre judecătoreas.

 

 

 

 

 

 

 

15


123. Pravilniceasca Condică prevede referitor la contractul de împrumut:

 

 

a.    forma scrisă şi prezenTa a 3 martori; b.       atât forma scrisă cât şi orală;

c.    forma scrisă şi prezenTa a minim 2 martori.

 

124. În ce an Înalta Poartă a consimTit se revină, în rile Române, la tradiTia domniilor pământene?

 

a.    1824; b.       1822; c.       1832.

 

125. Sistemul domniilor pământene a fost suspendat, începând din anul:

 

 

a.    1828; b.       1834; c.       1830.

 

126. Care dintre următoarele instanTe a preluat, potrivit Regulamentelor Organice, competenTa spătăriei şi a agiei?

 

 

a.    tribunalele apelative de comerT; b.       tribunalele poliTiei îndreptătoare; c.       tribunalele judeTene şi de Tinut.

 

127. Potrivit Regulamentelor Organice, comanda supre a armatei aparTinea domnului, pe care o exercita în Moldova cu ajutorul:

 

a.    hatmanului; b.       spătarului;

c.    marelui logofăt.

 

128. Unde judeca Înaltul Divan, potrivit Regulamentelor Organice?

 

 

a.    Bucureşti, Iaşi şi Craiova; b.       Bucureşti şi Iaşi;

c.    Bucureşti şi RădăuTi.

 

129. În ce an s-a contopit Divanul domnesc cu Înaltul Divan?

 

 

a.    1836; b.       1828; c.       1833.

 

130. În ce an a fost desfiinTată caimacania Craiovei?

 

 

a.    1831; b.       1842; c.       1841.

 

 

 

 

 

 

 

 

16


131. Cum erau denumiTi în tara Românească conducătorii judeTelor?

 

 

a.    priveghitori de Tinuturi; b.  ispravnici administratori; c. ocârmuitori de judeTe.

 

132. Cum erau denumiTi în Moldova conducătorii Tinuturilor?

 

 

a.    priveghitori de Tinuturi; b.  ispravnici administratori; c. ocârmuitori.

 

133. Care dintre urmatoarele afirmaTii privitoare la Regulamentele Organice este adevarată?

 

 

a.    au valoare de lege fundamentală;

 

b.    pot fi socotite o constituTie deşi au fost adoptate cu încuviinTarea unor puteri străine;

c.    conTin dispoziTii privitoare la drepturi şi libertăTi.

 

134. În ce an a apărut în Moldova prima parte a Condicii Criminaliceşti?

 

 

a.    1820; b.       1826; c.       1825.

 

135. Care au fost până în anul 1851 principalele izvoare de drept penal, în tara Românească?

 

 

a.    Bazilicalele şi Condica Criminalicească;

 

b.    Legiuirea Caragea (partea a VII-a) şi Bazilicalele; c.       Bazilicalele şi Legiuirea Caragea (partea a V-a).

 

136. În ce an a fost Transilvania proclamată Mare Principat?

 

 

a.    1768; b.       1756; c.       1765.

 

137. În ce an Dieta Transilvaniei a adoptat Pragmatica sancTiune?

 

 

a.    1705; b.       1702; c.       1712.

 

138. Banatul s-a aflat în dependenTă fa de Turcia de la 1552 până la 1718 când s-a încheiat:

 

 

a.    Pacea de la Passarowitz; b.  Pacea de la Bucureşti;

c.    Pacea de la Adrianopol.

 

139. Codul penal din 1865 a avut ca principale izvoare:

 

 

a.    Codul penal prusian din 1851 şi Codul penal francez din 1810; b. Codul penal francez din 1810 şi Codul penal austriac din 1803; c.      Codul penal prusian din 1851 şi Bazilicalele.

 

 

 

 

17


140. Codul de procedură pena din 1865 a avut ca model:

 

 

a.    Codul de procedură pena prusian; b.      Codul de procedura pena austriac; c.            Codul de instrucTie criminală francez.

 

141. Când s-a hotărât adoptarea programului şi statutului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România?

 

a.    31 martie 1893; b.   23 martie 1883; c.   21 martie 1898.

 

142. Potrivit ConstituTiei din 1866, puterea legislativă se exercita de către:

 

 

a.    ReprezentanTa NaTională; b.       CurTi şi tribunale;

c.    Domn şi ReprezentanTa NaTională.

 

143. În ce an au fost desfiinTate judetoriile de plasă?

 

 

a.    1867; b.       1879; c.       1897.

 

144. Răscoala din 1907 a urmărit cu prioritate:

 

 

a.    abrogarea Legii învoielilor agricole;

 

b.    înfăptuirea unei noi reforme administrative; c.       abrogarea Legii sistemului electiv.

 

145. Dieta Transilvaniei a adoptat o lege prin care limba maghiară era declarată limba oficială a statului, în locul celei latine, în anul:

 

a.    1843; b.       1847; c.       1845.

 

146. O inovaTie a ConstituTiei din 1923 a fost introducerea controlului constituTionalităTii legilor. Acest control urma fie exercitat de către:

 

a.    Înalta Curte de CasaTie şi JustiTie; b.       Curtea de Apel Bucureşti;

c.    Curtea ConstituTională.

 

147. Prin Legea sindicatelor din 26 mai 1921 se interzicea sindicatelor:

 

 

a.    desfăşurarea oricărei activităTi sociale sau culturale; b.       desfăşurarea oricărei activităTi politice;

c.    desfăşurarea oricărei activităTi economice.

 

 

 

 

 

 

 

 

18


148. Potrivit Legii pentru unificarea administrativă din 14 iulie 1925, teritoriul României se îmrTea din punct de vedere administrativ, în:

 

a.    judeTe şi comune;

 

b.    judeTe, Tinuturi şi comune;

 

c.    judeTe, plăşi, sectoare, comune, Tinuturi şi sate.

 

149. Până la Decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent, infracTiunile politice şi de presă se judecau de către:

 

a.    tribunale

 

b.    curTile de apel c.       curTile cu juri

 

150. Cine a afirmat, în ziua depunerii jurământului Regelui Carol al II-lea, “părerea mea este că astăzi amurgul se lasă asupra vieTii de partid”?

 

a.    Ion Mihalache b.       Nicolae Iorga c.       Iuliu Maniu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19